Original subtitles

‎SOS, suntem atacați!

‎Ne atacă oamenii noștri.

‎Au deschis focul din senin.

‎De ce fac asta? Sunt de-ai noștri. ‎Ce se întâmplă?

‎Câți sunt?

‎Sunt peste tot! ‎Se duc la centrul de comandă!

‎O să elimine interceptoarele.

‎Ne ucid pe toți!

‎Au ajuns la centrul de comandă! ‎Nu-i pot opri!

‎Cineva să ne ajute! Trimiteți ajutoare!

‎- Să avertizăm SBX-1! ‎- Nu putem, au distrus emițătorul.

‎Aici Fort Greely. Am fost ocupați. ‎Suntem Fort Greely…

‎Aterizăm pe SBX-1, căpitane.

‎SBX-1, sunt Eagle 67.

‎V-am adus noul specialist ‎în sisteme de rachetă.

‎Cer aprobarea să aterizez.

‎Eagle 67, SBX-1. ‎Aveți permisiunea să aterizați.

‎Bun venit la dracu-n praznic!

‎Căpitane Collins, ‎sublocotenent Washington.

‎Bun venit pe SBX-1!

‎Mai bine spus, bine ați revenit!

‎- Mersi! ‎- Vă așteaptă colonelul.

‎Am auzit că ați crescut în Spania, ‎la baza tatălui dvs.

‎Intră!

‎Cpt. Collins la raport!

‎Pe loc repaus!

‎Mă bucur să te revăd, JJ.

‎- Îl mai știi pe cpt. Welsh? ‎- Da, domnule. Ați sosit când plecam eu.

‎Adică ai evadat, nu?

‎I-auzi!

‎- Ne scuzi o clipă, Lou? ‎- Sigur!

‎Vezi ce mai știm despre submarinul rus.

‎După cum vezi, ‎toate sunt așa cum le-ai lăsat.

‎Marina are nava, armata e cu rachetele ‎și nimeni nu vrea să fie aici.

‎- Ați vorbit cu comisia? ‎- De trei ori.

‎- Le-ați arătat dosarul meu? ‎- Totul.

‎Și doar atât s-a putut?

‎- Scuze! ‎- E-n regulă.

‎- Credeam că am terminat cu asta. ‎- Știu.

‎Nu se va schimba nimic, nu?

‎Mulțumesc că m-ați primit înapoi!

‎Să știi că te-am crezut de la bun început.

‎V-am mutat aici.

‎Unul dintre băieți v-a luat camera veche. ‎Îmi pare rău.

‎Doamnă…

‎Vreau să vă spun că toate fetele ‎sunt mândre de ce ați făcut.

‎Ce ați pățit, ei bine…

‎am pățit multe dintre noi.

‎Voiam doar să știți.

‎Vino la centrul de comandă ‎cu arma din dotare!

‎Avem un atac armat la Fort Greely.

‎- Cineva din afară? ‎- Ai noștri. Se pare că mai mulți.

‎- Interceptoarele sunt protejate? ‎- Nu se știe.

‎- Cât de grav e? ‎- Nu putem comunica cu Greely.

‎Ne luăm informațiile de pe Twitter.

‎- Avem Fort Greely pe fir? ‎- Încă nu, domnule.

‎Știi ce să faci.

‎- Îi bruiază cineva? ‎- Se pare că le-a oprit cineva sistemul.

‎Cap. Rahul Shah, e aici de șase luni.

‎- Căpitane. ‎- Caporale.

‎Îl mai știi pe Castor.

‎Ți-a fost dor de mine, căpitane?

‎Nici măcar o dată.

‎- Ce face prietenul nostru rus? ‎- S-a întors.

‎Freacă menta la 60 km de noi.

‎- Ce prieten rus? ‎- Un submarin de atac ne dă târcoale.

‎Submarinele noastre îl gonesc, ‎dar se întoarce mereu.

‎Ce naiba se întâmplă acolo?

‎- Auzi, mai jucăm diseară? ‎- Ce?

‎Poker. Vreau să-i bat pe îngrijitori ‎ca data trecută.

‎- Nu acum, Castor. ‎- Ai ceva de făcut?

‎- Avem o urgență. ‎- Asta nu-i urgență, frate.

‎E un nebun răzbunător.

‎V-aș invita, doamnă, ‎dar probabil se va vorbi porcos.

‎Am exersat contra unor jucători de top ‎cu amicul ăsta verde.

‎E mai puternic decât toată camera asta.

‎Ce poveste frumoasă, Castor!

‎În care capitol îți ții naibii gura?

‎Recepționat, STRATCOM.

‎Domnule, SBX-1 este baza prioritară ‎cât timp Greely e deconectată.

‎Din acest moment, suntem singura ‎platformă de interceptare

‎care protejează SUA de un atac nuclear.

‎Lăsați totul și concentrați-vă ‎pe ce aveți de făcut.

‎Suntem siguri că nu e vreun exercițiu?

‎Liniște!

‎NSA transmite comunicări din Rusia.

‎Kremlinul a primit o alertă prioritară ‎de la baza de rachete de la Tavlinka.

‎Baza este sub atac.

‎Mai multe victime.

‎Îndepărtarea neautorizată a rachetelor.

‎Nu se poate!

‎Lipsesc 16 rachete mobile Topol-M.

‎Ziceți că s-au furat 16 rachete balistice?

‎Nu eu zic, ci rușii.

‎Pierdem legătura cu Greely,

‎iar după zece minute, ‎se fură rachete nucleare în Rusia?

‎La Greely e serios, ‎dar rușii sigur fac un exercițiu.

‎Altfel, ne-ar fi sunat Pentagonul deja.

‎Da, domnule. Suntem.

‎Acum a sosit.

‎Așa vom face, domnule.

‎Avem 16 rachete țintite ‎spre 16 orașe americane.

‎America va înceta să existe ‎după ziua de azi.

‎Iisuse!

‎Cum furi rachete nucleare?

‎Trebuie să fi fost o infiltrare. Nu poți…

‎Nu contează cum au reușit, ‎ci că rachetele sunt mobile.

‎Își pot ascunde armele nucleare oriunde. ‎Nu le vom vedea decât în aer.

‎Căpitane!

‎- E responsabilitatea noastră, da? ‎- Da, să trăiți!

‎Doar noi protejăm SUA de apocalipsă.

‎- Ești pregătită? ‎- Nu vă faceți griji.

‎- Scuze, trebuia să întreb. ‎- Declanșez închiderea de urgență.

‎Așa să faci! Trebuie să dau de Welsh ‎și să asigur codurile HVAR.

‎Stați așa, domnule!

‎Dacă aveau oameni la Tavlinka ‎și ai noștri au atacat Greely…

‎s-ar putea să aibă pe cineva ‎infiltrat aici.

‎Atacați!

‎Cartela!

‎Luați cartela!

‎Mikael, deschide ușa!

‎Ce băiat mare ești!

‎- Ai trimis SOS-ul? ‎- L-ai înjunghiat în ochi cu pistolul?

‎- Da. Ai trimis SOS-ul? ‎- Da. Mi-au spus să rămân pe recepție.

‎Cum e Castor?

‎Glonțul l-a ciupit. ‎E inconștient, dar o să fie bine.

‎E acid?

‎De ce ar aduce acid?

‎Să distrugă circuitele.

‎Să ne facă inutili.

‎Ce ne facem?

‎- Vrei să discutăm? ‎- Pleacă acum și poate scapi cu viață.

‎Dacă-mi dai drumul, ‎poate scăpați și voi cu viață.

‎Sunteți teroriștii ‎care au furat rachetele?

‎Ar fi o mare coincidență să nu fiu.

‎Pune-o pe Castor!

‎- Și atacatorii de la Greely? ‎- Mercenari.

‎Pe contract.

‎Nu poți lucra la o bază SUA ‎fără verificări.

‎Mie-mi spui? Hârțogăria e de coșmar.

‎Deci planificați asta…

‎De foarte mult timp.

‎Cât de mult e „mult”?

‎Șase ani.

‎Nu-ți merge așa bine, nu?

‎Niciun plan nu rămâne intact ‎la contatul cu inamicul.

‎- Suntem inamici? Pari să fii american. ‎- ‎Sunt.

‎Și ține doar de tine ‎dacă suntem inamici sau nu.

‎- Cum te cheamă? ‎- Numele meu e Alexander Kessel.

‎Te aștepți să-l știu?

‎Acum că-l știi, nu-l vei uita niciodată.

‎Ce-ar fi să-ți zic „Nenorocitul”?

‎În mod normal, femeile trag concluzia asta ‎după a doua întâlnire.

‎Nu e nimic „normal” la mine.

‎Încep să mă prind.

‎Căpitane, se pare că suntem în impas.

‎Trebuie să-ți opresc centrul de comandă, ‎ca să putem lansa rachetele din Rusia.

‎Iar tu trebuie să mă ții deoparte. ‎Dar, ca să știi…

‎am închis sau ucis ‎pe toată lumea de pe stație.

‎Voi intra în camera aia.

‎Dă-mi drumul acum și vă voi cruța.

‎Și să las milioane de americani să moară?

‎Nu cred că înțelegi ‎de ce se înrolează unii.

‎Sunteți singuri în mijlocul oceanului, ‎departe de orice port

‎și orice rută maritimă comercială.

‎Nimeni nu va putea veni să vă salveze

‎înainte să tai ușile astea.

‎- Shah, câți îngrijitori sunt? ‎- Șase sau șapte.

‎- Câți? Șase sau șapte? ‎- Nu știu, nu eu i-am angajat.

‎E o platformă mare. ‎Nu-i puteați ucide pe toți așa repede.

‎Gaz paralizant.

‎I-am dat drumul în aerisire. ‎Au adormit imediat.

‎- Vrăjeală! ‎- Să știi că n-au simțit nimic.

‎Dar a trebuit să-i și împușcăm.

‎Nu-ți face griji! ‎Centrul de comandă are propriul sistem.

‎Nu-l poți accesa.

‎Am purta conversația asta super ‎dacă aș putea?

‎SBX-1, cpt. Collins.

‎- Gen. Dyson. Unde e col. Marshall? ‎- Liniște!

‎- E mort, domnule. ‎- ‎Ce s-a întâmplat?

‎Șase sau șapte teroriști ‎deghizați în îngrijitori au atacat nava.

‎L-au ucis pe Marshall, ‎spun că au ucis echipajul

‎și au încercat să intre aici.

‎- ‎Au încercat? ‎- Au dat greș.

‎Cine e cu tine?

‎Caporalii Shah și Baker.

‎Baker e inconștient, a fost împușcat.

‎Sunteți în siguranță?

‎Folosesc torțe de sudură ‎să taie ușa exterioară.

‎Estimez…

‎Șaizeci de minute.

‎Mai degrabă 30 de minute.

‎-‎ Și ușa interioară? ‎- La fel. Nu știu.

‎Ce ne poți spune despre teroriști?

‎Sunt americani. ‎Liderul e Alexander Kessel.

‎Verificați-l pe tipul ăsta. Ce mai știi?

‎Par să fie profesioniști ‎și folosesc gaz paralizant.

‎- Ce se întâmplă la Greely? ‎-‎ Atacatorii sunt morți.

‎Dar și computerele ‎care controlează interceptoarele.

‎Le-au ars cu acid.

‎- ‎Deci am rămas doar noi. ‎- Mă tem că da.

‎Am trimis o echipă SEAL. ‎Trebuie să rezistați până ajung.

‎- Cât? ‎- ‎90 de minute.

‎- Glumesc? ‎- Nu glumim.

‎Dnă președinte.

‎Teroriștii au 16 lansatoare mobile ‎pe care noi și rușii nu le putem găsi.

‎Încă nu le-au lansat

‎doar fiindcă voi ‎controlați interceptoarele.

‎Cum pierdeți controlul, ‎vor lansa rachetele asupra SUA.

‎Nu avem timp să evacuăm 16 orașe,

‎așa că ne bazăm pe voi ‎să țineți maniacii ăia deoparte.

‎Am înțeles, doamnă președinte.

‎Vă sunăm în curând. Țineți-ne la curent!

‎- ‎Da, domnule. ‎- Căpitane, protejează camera aceea!

‎Mișcarea!

‎Echipă SEAL, puteți porni spre SBX-1.

‎Nouăzeci de minute? ‎Nu putem rezista atât.

‎Nu fără luptă.

‎Poftim? Nu!

‎Nu sunt luptător. ‎Sunt specialist în comunicații.

‎Stau la birou și mă holbez la ecrane. ‎Asta îmi place!

‎De ce? Fiindcă nu se întâmplă nimic. ‎N-am mai tras cu arma după recrutare.

‎Lasă! Armele funcționează la fel.

‎Nu te poți baza pe mine. Serios!

‎- Te predai? ‎- ‎Dar tu?

‎Mă simt bine că-ți stric ziua.

‎Știi ceva despre căderea Romei?

‎Când barbarii s-au adunat ‎la porțile cetății,

‎au făcut lucruri de nedescris ‎ca să-i facă pe romani să le deschidă.

‎Exitus actum probat. ‎„Rezultatul justifică mijloacele.”

‎Îl știi pe cpt. Welsh? ‎Are patru copii și șapte nepoți.

‎N-o să meargă.

‎Deschide ușile!

‎Nu-l poți lăsa să moară.

‎- Nu voi deschide ușile. ‎- Dacă nu, îl voi ucide.

‎Nu voi deschide aceste uși.

‎Ultima șansă!

‎Nu.

‎Omoară pe oricine vrei.

‎Nu voi deschide ușa asta.

‎- O să murim și noi, nu? ‎- Nu vom muri.

‎O să intre și o să ne omoare.

‎- Caporale… ‎- Nu-i putem opri.

‎Caporal Shah, încă nu sunt aici

‎și am nevoie să gândești limpede ‎ca să-i ținem afară.

‎- Avem o treabă de făcut, nu? ‎- Da.

‎Întoarce-te la post ‎și ține scanerele pe Tavlinka.

‎- Dacă lansează rachetele? ‎- Le vom intercepta.

‎Trebuie să ne dăm seama ‎cum ar putea pătrunde în cameră.

‎Tunelul e singura cale directă.

‎Dar indirectă? Sunt țevi sau canale noi ‎de care ar trebui să știu?

‎Conductele vin prin podea, ‎dar sunt prea mici pentru un om.

‎La fel și cu cablurile.

‎Ce ar mai putea face? Gândește!

‎Pot distruge radarul.

‎E ranforsat mai bine decât camera asta. ‎La fel și interceptoarele.

‎Vreau să văd în afara trapelor ăstora.

‎Adu pușca!

‎Împușcă-l!

‎Împușcă-l acum!

‎Se pare că a fost doar el.

‎Când s-a tras ultima dată cu asta?

‎Nu știu. Mai funcționează?

‎Ne-ar exploda în față.

‎- Și pistolul tău? ‎- Nu mai am muniție.

‎Deci nu avem arme.

‎Ajută-mă!

‎- Mersi că l-ai salvat pe Turbo! ‎- Pe cine?

‎Turbo, țestoasa. E de la copiii mei.

‎Câți copii ai?

‎Prisha are nouă ani. ‎Aditi, șapte, iar Kalyan, trei.

‎Nu i-am văzut de șase luni.

‎Le poți fi de folos ‎ajutându-mă să opresc rachetele.

‎- Ai găsit ceva? ‎- I-au ucis pe toți.

‎O să sune până-i răspunzi.

‎Ce mai vrei?

‎Căpitane, ar trebui să vezi asta.

‎Crezi că ești primul care-mi arată asta?

‎Crezi că mă dărâmi?

‎Nu. Și da.

‎Nu e suficient.

‎- Mai am. ‎- Ba nu. Dai din colț în colț.

‎-‎ Zău? ‎- Ești disperat.

‎- Cum așa? ‎- Tu faci planuri.

‎Șase ani, ai spus.

‎Ai căutat moduri să treci de securitate, ‎să îți aduci oamenii la bord.

‎Trebuie să fi analizat fiecare aspect

‎până ai fost sigur că ești pregătit ‎pentru toate posibilitățile.

‎Dar nu aveai un plan pentru mine.

‎Știi de unde știu?

‎Fiindcă trebuia să fiu la Fort Hunter, ‎la noua slujbă.

‎Dar ieri m-au trimis aici din senin.

‎Iar acum…

‎Nu mă poți învinge.

‎Recunosc că e neașteptat.

‎Dar nu imbatabil.

‎Uite ce știu eu!

‎Acum trei ani, ‎ai obținut slujba visurilor tale.

‎La Pentagon, sub un general de trei stele.

‎Un erou îndrăgit de trupe.

‎Voiau să-i ridice statuie.

‎Ți-a promis că te va duce pe culmi…

‎dar ai aflat cu ce preț.

‎Comisa de anchetă a decis ‎că ai inventat totul.

‎Te-au aruncat înapoi în cușca leilor.

‎Iar generalul te-a primit ‎cu brațele deschise.

‎Fiindcă prădătorii vor întotdeauna ‎să-ți arate cine e în control.

‎Generalul a fost trecut în rezervă.

‎L-ai învins. Ai câștigat.

‎A câștigat bătălia, nu războiul.

‎A fost atacată…

‎I-au căutat pozele indecente…

‎Apoi amenințările cu moartea.

‎Toate, din cadrul armatei ‎în care ai slujit cu mândrie.

‎La urmă…

‎seara aceea.

‎Doamne!

‎Trezește-te, JJ!

‎Haide! Trezește-te! Întoarce-te!

‎Tati?

‎E-n regulă. Tati e aici. Sunt cu tine.

‎Tati… Îmi pare rău.

‎Poți fi înfrântă.

‎S-a dovedit.

‎Dacă ai dreptate,

‎atunci ce caut aici?

‎De ce mai port uniforma?

‎Războiul nu s-a sfârșit, jigodie!

‎Ar trebui să lucrezi cu mine.

‎De fapt, îți dau 30 de milioane ‎dacă deschizi ușile.

‎Te pot trimite în orice țară vrei,

‎unde-ți poți trăi restul vieții în lux.

‎Nimeni nu merită mai mult ‎să lase toate astea în urmă.

‎Treizeci de milioane de dolari.

‎Ce ți-a oferit armata?

‎Vechea ta slujbă în pustietate, ‎unde să uite toți de tine?

‎Nu le pasă de tine.

‎Deschide ușile!

‎Recapătă-ți puterea!

‎Așa câștigi războiul.

‎Echipa SEAL se îndreaptă spre SBX-1. ‎Sosim în 67 de minute.

‎Au intrat.

‎Deschide ușa și poți pleca de aici bogată.

‎Mai avem timp până tai ușa asta.

‎Nu aveți.

‎- Castor. ‎- Ce naiba?

‎Bravo, Castor!

‎Sparg rețeaua de sateliți ‎și transmisiile de urgență.

‎Am intrat.

‎Am unul nou.

‎ZSB, Zulu Sierra Bravo, 1996.

‎Spune-i lui Danny să vină.

‎Ești rănită?

‎Am pățit și mai rău.

‎Nu trebuia să fie așa.

‎Dacă Baker nu era lovit, ‎evitam toate astea.

‎Dacă vrei să mă omori, fă-o odată.

‎Nu-mi vorbi de sus!

‎Ți-am dat de ales.

‎Tu ai vrut să fim inamici.

‎- Ai fost cu ei tot timpul ăsta? ‎- Da.

‎Trădătorule!

‎America ne-a trădat.

‎Mereu ai îndrugat prostii, Castor.

‎Habar n-ai tu!

‎Îmi iubesc țara.

‎Pe vremuri, aș fi murit pentru ea.

‎Nu e prea târziu.

‎Gura!

‎Din cauza imigranților ca voi doi, ‎mi-am pierdut slujba

‎și guvernul mi-a răpit drepturile.

‎Au inventat tot felul de porcării ‎ca să mă sperie.

‎Ce dracu'? Nici nu mai recunosc SUA.

‎Asta îți dă dreptul ‎să ucizi milioane de oameni?

‎Îmi dă dreptul să am grijă de mine.

‎Acum am zece milioane să fac asta.

‎Faci asta pentru bani?

‎Da. Asta e America.

‎Dacă nu înțelegi asta,

‎e clar că n-ai fost atent ‎și e cazul să te trezești, frate!

‎Sigur, dă vina pe SUA și pe guvern.

‎Dă vina pe toți, în afară de tine. ‎Asta fac toți ratații.

‎Tu dă din plisc acolo, drăguță.

‎Înainte să se termine totul,

‎o să-ți fac ‎ce visează în secret soldații să le facă

‎tuturor femeilor ofițer.

‎Numai așa ai parte, nu?

‎Mai e ceva!

‎Nu-i spune unei femei decât pe nume!

‎Nu „scumpo”, „mielușico”, ‎„dulceață”, „drăgălășenie”,

‎„scumpo” sau „scumpete”.

‎Nu „bebe”, „iubițico”, „ștoarfă”, „târfă”

‎și, mai presus de toate,

‎nu-i spune niciodată „drăguță”.

‎Rahat!

‎- Transmitem prin satelit. ‎- În sistemul național de urgență?

‎Da, ca fiecare cameră de pe platformă

‎să poată trimite imagini ‎către orice dispozitiv smart.

‎Să nu rateze nimeni spectacolul.

‎Dle Kessel, unde e cpt. Collins?

‎E aici. N-a pățit nimic.

‎Relativ.

‎Nici caporalul Shah.

‎Și caporalul Baker?

‎Ziua bună, generale!

‎Sunteți soldați. Ați depus un jurământ.

‎Cum v-ați putut trăda țara?

‎Am jurat față de America veche, ‎nu față de cea de acum.

‎Ce vreți?

‎De la voi?

‎Nimic.

‎Doar aștept ca SUA să ni se alăture.

‎Tati e mândru. Trebuie să fie plăcut.

‎Am acaparat toate semnalele.

‎Salută America, șefule!

‎E un ecran mare, cu imagine excelentă.

‎Sunetul e cam slăbuț, ‎dar nu ascult televizorul prea mult.

‎Îmi pun muzică când mă uit, așa că…

‎De ce e alb-negru?

‎- Unde e dna președinte? ‎- ‎Sunt aici.

‎Dacă lansezi chiar și o rachetă,

‎jur în fața Domnului că vă vom vâna

‎și vă vom elimina.

‎Ajunge! Mă plictisești.

‎Îți răpesc platforma.

‎Dragi concetățeni, ‎eu sunt Alexander Kessel.

‎Fiul miliardarului prin moștenire ‎Alexander Kessel Sr.,

‎pe care poate îl cunoașteți…

‎drept ambasadorul extrem de necalificat ‎al SUA la Națiunile Unite.

‎Partenerii mei din Rusia controlează ‎16 rachete nucleare.

‎Iar eu controlez ‎singurele rachete de interceptare

‎care le pot opri.

‎Am țintit 16 orașe americane.

‎Vor muri 300 de milioane dintre voi.

‎Un oraș va fi distrus înaintea celorlalte.

‎Astfel, restul veți putea privi îngroziți.

‎Echipa unu…

‎foc!

‎Lansare detectată.

‎Lansare detectată.

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎peste 12 minute.

‎Peste 12 minute, ‎racheta pe care am lansat-o

‎va trece pe deasupra mea,

‎apoi va fi prea târziu ‎să fie interceptată.

‎Dar care oraș a fost ales?

‎Al tău?

‎Oricare ar fi, e prea târziu să fugi.

‎Nu poți scăpa.

‎Dacă ai ghicit Los Angeles…

‎Felicitări!

‎Orașul Îngerilor mai are 23 de minute.

‎- Stați așa! ‎- Odată ce LA nu mai e…

‎- Unde… Stați, nu am închis! ‎- ‎Frica va ajunge la cote maxime.

‎Atunci voi lansa al doilea val, ‎de 15 rachete.

‎San Francisco, Seattle, Las Vegas,

‎Cincinnati, Dallas, Denver, Memphis, ‎Chicago, St. Louis, Atlanta, Boston,

‎Philadelphia, Miami, New York.

‎Și, desigur, Washington DC.

‎Azi…

‎America moare într-un paroxism al fricii.

‎America e cea mai mare minciună.

‎Excepționalismul american? Poate, odată.

‎Când fondatorii au scăpat de regi.

‎Când au declarat că oamenii sunt egali.

‎Spunem că statele sunt „unite”, ‎dar când a fost adevărat?

‎În timpul Războiului Civil?

‎Sau în era lui Jim Crow?

‎E adevărat acum?

‎Minciuna acestei națiuni ‎e o rană purulentă.

‎Este fatală.

‎Nu există leac.

‎Singura cale să ne salvăm patria ‎și potențialul pe care l-a avut cândva

‎e să o luăm de la capăt cu totul.

‎Poate atunci, când ne privim

‎înconjurați de ruine…

‎vom putea cădea de acord ‎ca, de data asta,

‎să facem America ce trebuia să fie.

‎Dânsul e cap. Rahul Shah.

‎Îți place să fii american, Rahul?

‎Din toată inima.

‎- Dar ești hindus. ‎- Poți fi ambele.

‎În America? ‎Nu ai fost batjocorit pentru credința ta?

‎Nu ai fost percheziționat la aeroport?

‎Spune lumii ce ai văzut!

‎Te-am văzut la dușuri.

‎Știu de ce ești obsedat de rachete.

‎Jenant!

‎Rezolv eu, șefu'!

‎Dânsa este cpt. Joanna Julia Collins.

‎Prietenii îi spun „JJ”.

‎Un soldat care a luptat ‎cu onoare și bravură azi.

‎Acum trei ani, unul dintre generalii ‎din vârful ierarhiei noastre

‎a încercat să facă abuz de putere ‎pentru a face sex cu ea.

‎A cui carieră a fost distrusă?

‎Ar trebui s-o ridicați în slăvi.

‎Dar e femeie.

‎Deci colegii ei au decis

‎să caute poza ca asta.

‎Ești un nemernic, tipule!

‎I-am oferit 30 de milioane ‎să se retragă azi.

‎A refuzat.

‎A făcut poza pentru caritate, apropo.

‎Pe ce poziție jucai? Portar?

‎Da. E o poziție dificilă.

‎Pardon?

‎Am încasat multe lovituri. ‎Contuzii, coaste fisurate.

‎Dar cea mai frecventă leziune e ‎dislocarea degetului mare.

‎Căcat!

‎- Nu! ‎- La dracu'!

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în șase minute.

‎Crezi că poți?

‎Dar tu?

‎La naiba!

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în cinci minute.

‎Ai cinci minute. ‎Ține-o pe loc sau ucide-o.

‎Interceptorul a fost lansat.

‎Racheta a fost interceptată.

‎Mori dracului odată!

‎Te-am avertizat, frate. ‎Ți-am spus că e nasol cu ea.

‎Mai știi? Ți-am spus: ‎„Orice ar fi, ai grijă s-o împuști prima.

‎Scoate-o din joc, ‎fiindcă, dacă nu faci asta,

‎dacă nu o omori imediat, ‎o să ne dea totul peste cap.”

‎- Castor! ‎- E una dintre femeile alea.

‎Îți intră sub piele și te împunge.

‎Ca un nenorocit de ac!

‎E doar o întârziere.

‎O întârziere? Bine!

‎Ai auzit? E doar o întârziere, atâta tot!

‎A doborât racheta din aer!

‎E doar o rachetă. Mai avem 15.

‎Ce facem dacă le doboară și pe alea? ‎Ce facem atunci?

‎Toată planeta ne-a văzut fețele.

‎Ce facem atunci?

‎După cât timp se prescrie atacul nuclear?

‎Avem planuri de rezervă pentru asta.

‎Pe bune?

‎Ai fost la limită.

‎Fac tot ce pot, doamnă.

‎Poți opri transmisiunea TV?

‎Dați-mi o clipă.

‎- Nu de aici. ‎- ‎Am înțeles.

‎În cât timp ajunge echipa SEAL?

‎Vin cât de repede pot. 50 de minute.

‎Nu e destul de repede.

‎Am aflat informații ‎despre Alexander Kessel.

‎A fost în trupele speciale ale armatei, ‎a început în Rusia.

‎Specializat în tortură, ‎operațiuni secrete.

‎- ‎Tortură?‎ ‎- Era bun. Prea priceput, uneori.

‎A ucis doi prizonieri prin tortură.

‎Iisuse! Am de-a face cu un psihopat.

‎Nu ești singură. Avem oameni inteligenți ‎care încearcă să te ajute.

‎Tacticieni, teoreticieni.

‎Dă-o naibii de teorie! ‎Am nevoie de soldați cu arme.

‎- Am înțeles, căpitane. ‎-‎ Dați-i arme, frate!

‎Dacă îmi permiți, ești o femeie blindată.

‎Armata nu trebuia să te supere.

‎Asta așa e!

‎Rahul.

‎Ce am ratat?

‎Mai nimic.

‎Am oprit racheta?

‎Da. Am oprit-o.

‎Tare!

‎Unde sunt tipii răi?

‎Alexander ăla cred că e furios pe tine.

‎Da, fiindcă încă îi stric ziua.

‎- Tati? ‎- Bună! Cum te simți?

‎- Vrei niște supă? ‎- Da.

‎- Ai văzut ce au făcut. ‎- Mă ocup eu.

‎Nu le permite să te afecteze. ‎Nu-i lăsa să câștige!

‎- Mă urăsc. ‎- Ai spus adevărul.

‎- Nimănui nu-i pasă de adevăr. ‎- Mie îmi pasă.

‎Am pierdut tot ce am obținut ‎prin munca de-o viață.

‎Ascultă…

‎Ce te-am învățat de când erai mică?

‎Unica regulă în viață?

‎Luptă mereu!

‎Ești o luptătoare, puștoaico.

‎Întotdeauna ai fost, ca mama ta.

‎Căpitane?

‎Vrea să vorbiți.

‎Cât am fost adormită?

‎Nu mult. Cam 15 minute.

‎Ce mai e, boule?

‎Crezi că sunt un monstru.

‎Am fost.

‎În copilărie, nu-mi petreceam vara ‎în același loc ca iarna.

‎Fie eram pe un iaht în Hamptons, ‎fie la schi în Val d'Isère.

‎Ce viață nașpa, băi!

‎Nu mă plâng. ‎Eram produsul unei societăți eșuate.

‎Una care recompensează bogăția ‎și ignoră orice altceva.

‎Crezi că tatăl meu a devenit ‎ambasador la ONU

‎fiindcă ar fi avut abilități diplomatice

‎sau mulțumită donațiilor politice?

‎Asta facem în SUA. Dacă cineva e bogat, ‎credem că e și inteligent.

‎Tata e dobitoc.

‎- Și-a moștenit banii. Nu i-a câștigat. ‎- Nu-mi spune că e vorba de tati!

‎- Nu mă aștept să înțelegi. ‎- Înțeleg destule.

‎- Tatăl tău e un om bun. ‎- Cel mai bun.

‎Și el a fost în armată, nu?

‎Timp de 36 de ani.

‎Pe mama ta a cunoscut-o în Spania, nu?

‎- Încă se mai vede cu colegii? ‎- În fiecare zi.

‎În Scottsdale, nu?

‎Da.

‎Azilul pentru veterani Patriot's Valley.

‎Camera 6B.

‎Tati!

‎- Dă-i drumul! N-are de-a face cu asta! ‎- Te contrazic.

‎- Dă-i drumul! ‎- Ai zis că nu deschizi orice aș face.

‎Dă-i drumul, al dracului să fii!

‎Să vedem dacă e adevărat.

‎Du-te dracului!

‎Crezi că o să meargă altfel?

‎Pentru asta am fost antrenat. ‎Operațiuni speciale.

‎Exploatează punctul slab al inamicului!

‎Dă-i drumul!

‎Dacă nu deschizi ușa, ‎îl sfâșii bucată cu bucată.

‎Nu!

‎- Fie! Cum vrei tu. ‎- Nu!

‎- Fă-o! ‎- Nu, te implor!

‎Nu!

‎- Știi că nu pot. ‎- Ba poți.

‎Poți opri asta oricând.

‎Lasă-mă să vorbesc cu el. Bine?

‎Căpitane, nu!

‎Lasă-l să vorbească.

‎- Tati?

‎Nu pot să te pierd.

‎Ascultă-mă! Mă asculți?

‎Luptă mereu!

‎- Omoară-l! ‎- Nu!

‎Nu, te rog! Doamne!

‎Nu!

‎Tatăl meu m-ar fi făcut să deschid ușa.

‎Fără discuții!

‎De unde au știut?

‎Cum au știut să aibă oameni în Scottsdale?

‎Armata ți-a semnat transferul ‎abia ieri-seară, nu?

‎Da.

‎Deci nu puteau ști până acum câteva ore.

‎Tot nu înțelegi?

‎Ești paria printre ai tăi.

‎Decizia să fii transferată aici

‎a fost luată acum trei zile ‎și tu ai aflat ieri.

‎Eu știu de 72 de ore.

‎- Ce faci? ‎- Îmi activez polița de asigurare.

‎Dacă e așa de hotărâtă ‎să-și lase tatăl să moară,

‎veți vedea că și eu sunt.

‎E codul HVAR, protocolul de scufundare.

‎O să scufunzi platforma?

‎Am văzut că protocolul de autodistrugere ‎al SBX-1 a fost activat.

‎- Nu-mi spune… ‎- ‎O să ne scufunde.

‎Cu ajutorul protocolului nostru.

‎Protocolul de autodistrugere activat.

‎Ce facem?

‎Încă putem lansa rachetele ‎cât suntem la suprafață.

‎13 minute ‎până la scufundarea completă a platformei.

‎Avem 13 minute să găsim o soluție.

‎- Mă duc jos. ‎- Unde, în carenă?

‎Da, să închid valvele una câte una.

‎Nu poți coborî cu rănile alea.

‎Mă descurc.

‎Mă duc eu.

‎Nu!

‎O fac eu.

‎Nu mai ai timp. Mai sunt 13 minute.

‎Am văzut.

‎- Cât mai are echipa SEAL? ‎- ‎25 de minute.

‎La naiba! Vă sun eu.

‎Așa!

‎Nu cred că așa arată eroii.

‎Ba fix așa arată!

‎Cum zici tu, căpitane.

‎Poți face asta.

‎Poți s-o faci, Rahul!

‎Ne vedem dincolo!

‎A făcut coaie.

‎Ocupă-te!

‎E al meu.

‎Am activat HVAR. 12,5 minute.

‎Cât de departe e?

‎Mai avem 22 de minute. ‎Pregătiți armele!

‎Bine, am ajuns la carenă.

‎Vezi consola?

‎O să dureze.

‎- ‎Trebuie doar să încetinești procesul. ‎- Am înțeles!

‎Cum stăm, căpitane?

‎Recalculez.

‎- 12 minute și… ‎-‎ Funcționează.

‎Ai câștigat două minute.

‎Continuă!

‎Da! Sunt o mașinărie de închis valve!

‎Nimeni nu înfundă găuri ca mine!

‎- Rahat! ‎- Ce e?

‎Am companie.

‎Pleacă imediat, auzi?

‎- E prea târziu. ‎- Ba nu! Pleacă de acolo!

‎Regret că n-am fost de ajutor mai devreme.

‎Dar sper să vă fi ajutat acum.

‎Recalculez.

‎Spune-le copiilor mei că-i iubesc!

‎- Salutare! ‎- Nu trebuie să faci asta, Castor.

‎Nu ești un ucigaș.

‎Ai dreptate.

‎Nu sunt un ucigaș.

‎Sunt un patriot.

‎Rahul?

‎Shah nu poate răspunde acum.

‎Ai rămas doar tu cu noi trei.

‎Ești mort.

‎A fost o încercare temerară.

‎Îi admir curajul, cinstit.

‎Nici nu-l luasem în considerare.

‎Evaluarea zicea că o să cedeze. ‎Nu am trimis oameni după familie.

‎Dar uite că era să-mi strice socotelile.

‎- Danilov. ‎- Nu, am unul nou.

‎ZSB, Zulu, Sierra, Bravo, 1996.

‎Spune-i lui Danny să vină.

‎Danny?

‎Întrerupe transmisia!

‎Nu înseamnă nimic.

‎Atunci nu te deranjează dacă o arăt lumii.

‎Bine.

‎Ce s-a întâmplat?

‎ZSB. Zurich Schweitz Bank.

‎E un cont bancar elvețian.

‎Trebuia să-mi dau seama.

‎Nu ești terorist nuclear sau fanatic.

‎- Ai fost plătit pentru asta. ‎- E operațiunea mea. Eu o conduc.

‎Și ce dacă sunt plătit? Greșesc?

‎Distrug un sistem ‎care a încercat să te distrugă.

‎Mă asigur că alte femei nu vor păți ‎ceea ce ai pățit și tu.

‎- Cât? ‎- Ce faci?

‎Cine te plătește?

‎Încetează cu banda!

‎- Și submarinul rus? ‎- Nu acoperi fereastra!

‎Danilov, nu? Ce mai face Danny?

‎Poți, te rog, să nu acoperi fereastra?

‎Ai mituit un căpitan de submarin. ‎Unde te duce?

‎Nu acoperi fereastra!

‎Undeva unde poți ‎să-ți schimbi fața și numele?

‎Unde să-ți cheltui banii murdari?

‎Termină cu banda, JJ!

‎- Și rahaturile despre tatăl tău? ‎- Dă-l naibii! A distrus numele familiei.

‎Azi îi readuc onoarea și demnitatea.

‎Vrăjeală! Ți-am văzut dosarul.

‎Ești un psihopat pursânge.

‎- Mulțumesc! ‎- Pentru ce?

‎- Că mi-ai arătat slăbiciunea ta. ‎ - Zău? Care e?

‎Vrei să pleci viu de aici.

‎Știi ce mai vreau? Să-ți fac rău, JJ.

‎Vreau să-ți tai degetele ‎și să mă implori să te omor.

‎-‎ Cabrón! ‎- Tu ai ales asta, JJ! Ai ales…

‎Bine că ai întrerupt transmisiunea! ‎Echipa SEAL ajunge în 17 minute.

‎Nu e destul de rapid.

‎Platforma se va scufunda în 15 minute.

‎Cum ajunge sub apă, ‎jegoșii ăștia vor lansa rachetele.

‎Poți face ceva?

‎Am un plan. Nu e cel mai logic.

‎Să auzim, căpitane!

‎Le las centrul de comandă.

‎Ce? Tocmai asta nu vrem!

‎Platforma se va scufunda, ‎iar ei vor câștiga.

‎Trebuie să lanseze rachetele înainte.

‎- Apoi? ‎- Preiau controlul și le dobor.

‎În 12 minute?

‎- Da, domnule. ‎- ‎Așteaptă!

‎- La naiba! ‎-‎ Specialistul nostru nu e convins.

‎Îl îngrijorează motivațiile tale.

‎Din calculele mele, planul tău ‎are șanse de reușită de 14%.

‎Să cedezi centrul de comandă ‎unei forțe superioare

‎e ceea ce numim „un eveniment ‎provocator de rezultate negative”.

‎Mă luați la mișto?

‎Vrei să pariezi toate viețile din SUA ‎pe recuperarea centrului?

‎- Da. ‎- Regret, nu pot susține acest plan.

‎Auzi, geniule? Spui că planul meu ‎are șanse de numai 14%?

‎Al vostru are 0%!

‎N-ați fost bătuți, strangulați ‎sau împușcați apărând platforma.

‎Ați face bine să știți ‎că-s al dracului de motivată!

‎Te auzim, căpitane.

‎Pot face asta, domnule. Știu că pot.

‎Jumătate te cred nebună.

‎Ceilalți te cred legendară.

‎Din fericire, mă număr ‎printre cei din urmă. Fă ce trebuie!

‎Încă ești acolo?

‎- Tu ce crezi? ‎- ‎Cred că ești panicat.

‎Dacă dai greș, ‎partenerii tăi o să te ucidă.

‎Vrei camera asta? Vino s-o iei!

‎Oprește-l!

‎Dă-mi stația!

‎- Castor, cât mai ai? ‎- ‎Cam 30 de secunde.

‎A acoperit fereastra. Nu văd nimic.

‎Trebuie să intri imediat.

‎Calmează-te! Am ajuns.

‎Nu o văd. A dispărut.

‎Cum adică? Unde e?

‎Rahat!

‎- Ce e? ‎- E pe acoperiș.

‎Atenție, echipe! ‎Controlăm interceptoarele.

‎Lansați toate rachetele. ‎Repet: lansați rachetele!

‎S-a detectat lansarea mai multor rachete.

‎Haide, frățioare! Pune-i pe foc!

‎Ținte dobândite.

‎Seattle, San Francisco, Las Vegas, ‎Denver, St. Louis,‎ ‎Memphis,

‎Chicago, Cincinnati, Atlanta, ‎Miami, Washington,‎

‎Boston, New York, Dallas, Philadelphia.

‎Ucide-o!

‎Îl vrea pe Castor.

‎Cică: „Nu vrei să faci zece milioane?”

‎„Cumpără-ți o insulă privată!” ‎O nimica toată.

‎Frățică!

‎Nu!

‎Dă-mi cuțitul!

‎Haide!

‎Acid.

‎Unde ești, drăguțo?

‎Ieși, oriunde ai fi!

‎Scuze pentru întreruperea nepoliticoasă, ‎doamnelor și domnilor,

‎dar, după cum vedeți,

‎am ocupat centrul de comandă ‎și rachetele nucleare sunt în aer.

‎Tanti portar nu e aici.

‎Trebuie să fie! Unde altundeva…

‎să fie?

‎E pe acoperiș, Castor.

‎Nu e nimeni aici.

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în opt minute.

‎Ivan!

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în șapte minute.

‎Haide!

‎Dă-mi drumul, Castor. Nu vrei asta!

‎Ți-am spus ce voiam.

‎O să mori aici.

‎Ba nu.

‎O să plec cu submarinul.

‎Cu Alexander?

‎A plecat.

‎Ba pe dracu'!

‎L-am văzut plecând.

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în cinci minute.

‎Crezi că mă omori cu sârmă ghimpată?

‎Cu gravitația, drăguțule!

‎JJ! Haide, JJ!

‎Ce te-am învățat de când erai mică?

‎Unica regulă din viață?

‎Luptă mereu!

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în trei minute.

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în 60 de secunde.

‎- Iat-o! ‎- Uite-o!

‎Lansarea expiră în 50 de secunde.

‎Ridică-te!

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în 40 de secunde.

‎Nu te da bătută!

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în 30 de secunde.

‎Lansarea interceptoarelor expiră ‎în 20 de secunde.

‎Zece secunde. Nouă, opt, șapte, șase,

‎cinci, patru, trei, doi, unu.

‎Interceptoare lansate.

‎Haide!

‎Multiple rachete interceptate.

‎Da!

‎Paisprezece la sută.

‎Uită-te la tine!

‎Încă te ții tare, nu?

‎Chiar mi-ai stricat ziua.

‎Dar am dus SUA pe buza prăpastiei… ‎și o s-o fac din nou.

‎Oi fi câștigat bătălia, ‎dar nu și războiul.

‎Ți-am mai spus ‎că războiul nu s-a sfârșit!

‎Pentru tata, canalie!

‎Mi-a venit transportul.

‎Nu e loc pentru tine.

‎Am sosit. Îl văd.

‎Știi ce ai de făcut.

‎Și femeia?

‎Cum vrei tu.

‎Ținta e în raza vizuală. ‎Aterizăm în 30 de secunde.

‎Contact. Un submarin rus, dar pleacă.

‎O văd pe cpt. Collins pe acoperiș.

‎Dnă președinte.

‎Mi s-a spus că te-ai trezit. ‎Îmi pare bine să te văd, căpitane.

‎- Fort Greely… ‎- E operațional, cu interceptoarele.

‎Vom înlocui SBX-1 cât mai curând,

‎dar nu-ți face griji, ‎nu te va trimite nimeni acolo.

‎De fapt, un soldat de calibrul tău

‎ar fi mai folositor ‎în echipa mea de siguranță națională.

‎Ce zici?

‎Înțeleg că da.

‎Mulțumesc, doamnă președinte.

‎Mai ai un vizitator.

‎- Tati?

‎Credeam că ești…

‎Se pare că tatăl tău are ‎amici din armată înarmați bine

‎care-l păzesc la azil.

‎Au văzut ce se întâmpla la televizor ‎și mi-au spart ușa.

‎Mi-au salvat degetul, ‎dar mi-am pierdut ușa.

‎Te aștept la Casa Albă ‎săptămâna viitoare, căpitane.

‎Vino aici! Tată.

‎Asta e pentru tine.

‎Un alt supraviețuitor.

‎Turbo.

‎Echipa SEAL l-a găsit ‎înotând lângă epava SBX-1.

‎Era al caporalului Shah.

‎Am auzit ce s-a întâmplat. Îmi pare rău.

‎Știi, uneori e mai bine să vorbești ‎despre cei duși, ca să nu-i uităm.

‎- Îl chema Rahul. ‎- Rahul.

‎Îi plăcea pokerul.

‎Dar nu prea se pricepea.