Original subtitles

La începutul secolului al XVI-lea Imperiul Spaniol care se crea a supus

puternicile civilizații incașă și aztecă.

Condus de pofta sa pentru aur și bogății el e gata

să ocupe un nou teritoriu.

Un ținut necunoscut și sălbatic. Sudul.

Santiago de Nueva Extremadura, Chile. Anul 1541

Toboșar, chemare la luptă!

Domnilor!

De ce vă e frică?

Doar că muriți?

Să vă fie rușine!

Am călătorit mii de kilometri ca să ajungem până aici

și frații noștri au murit în zadar

doar ca să renunțăm? Nu!

Nu renunțăm!

Nu vom renunța chiar dacă am mai avea o ultimă suflare

în corp!

Să vină!

Să vină, că noi îi așteptăm aici!

Căci în lumea asta nu există glorie mai mare decât să trăiești

și să mori luptând!

Binecuvântată Spanie,

oprește-te și ridică luptători!

Pentru împărat!

Pentru Inés Suárez de Plasencia!

- Pentru Inés! - Sergent major!

Archebuzieri, în față!

Domnilor soldați, ridicați sulițele!

Înainte!

În gardă!

Inés del Alma Mia

Episodul 1: O lume nouă

Traducerea și adaptarea: profesor Luca Octavian

Subtitrări-noi Team

Plasencia, Spania. 10 ani mai devreme.

Sapă aici. E apă aici.

Dumnezeu să te apere.

Nu, nu-i nevoie. Lăsați!

- Mulțumesc! - Inés!

Inés!

Ce s-a întâmplat, soră? De ce te grăbești?

- Bunicul vrea să ne vadă. - A pățit ceva?

E voia lui Dumnezeu.

Cetățeni ai Plasenciei,

vă așteaptă gloria și aventura!

Înrolați-vă în trupele de infanterie!

Veți călători și veți cunoaște lumea, slujindu-l pe împăratul Carol!

Veți obține onoruri

și bogății nesfârșite!

Vom merge în Peru?

Ca să luptăm cu incașii în orașele lor de aur?

Sigur, frate! În Peru, cu siguranță!

Semnează!

Dulce-i războiul pentru cel care nu-l cunoaște.

Dulce? Cine a spus asemenea prostii?

Pindar.

Pin cum...?

Cine-i ăla? Un general?

Da, generalul poeților greci.

Nu-l cunosc.

Haideți, domnilor,

înrolați-vă în trupele de infanterie!

Veți călători și veți cunoaște lumea, slujindu-l pe împăratul Carol!

Ești bine?

Să fii soldat nu-ți dă dreptul să trateze oamenii așa.

Înainte să judecați, ar trebui să vă uitați în geantă, doamnă.

Hai, soră, ne așteaptă bunicul.

Ai grijă, Pedro!

Părul roșu, carne rea și piele și mai rea.

Du-te la treburile tale, Aguirre!

Cetățeni ai Plasenciei!

Înrolați-vă în trupele de infanterie!

Veți călători și veți cunoaște lumea slujindu-l pe împăratului Carol!

Veți avea onoruri...

Au trecut zece ani de când ați venit la mine fiind niște fetițe,

când Domnul a luat-o pe mama voastră.

Dumnezeu știe că mi-aș fi dorit să fi fost bărbați,

să mă ajutați cu afacerea,

dar, bine... Cred că așa a vrut Dumnezeu.

Asunción, am hotărât

să te căsătorești cu Luis, fiul fierarului.

Am aranjat totul cu tatăl lui.

Mulțumesc, bunicule!

Cât despre tine, Inés, nu e suficientă zestre pentru amândouă.

Și acum că sunt bătrân și am nevoie de îngrijire,

am hotărât ca tu să rămâi aici, cu mine.

Puteți pleca.

De ce? De ce-mi faci asta?

Asunción, lasă-ne singuri!

Te rog!

Când aveai cea mai mare nevoie, te-am luat,

te-am îngrijit, te-am hrănit, te-am educat,

și acum eu sunt cel care are nevoie de îngrijire.

Crezi că-i atât de groaznic să ai grijă de bunicul tău?

Nu-ți dai seama, Inés,

dar bărbaților nu le plac femeile ca tine,

cu privirea asta, rebelă și sfidătoare,

ca a mamei tale.

Firele acestea roșii de păr ca ale diavolului

și felul în care te miști...

În plus, nu știi să faci nimic.

Abia știi să citești și să scrii. Toți te-ar înșela, ai sfârși rău.

Crede-mă, îți fac o favoare.

Știu cum să găsesc apă, m-a învățat mama.

Asta-i ocupația vrăjitoarelor și țiganilor, nedemnă de o femeie.

Vei rămâne aici.

Așa vreau eu și așa vrea Dumnezeu.

Mulțumesc, bunicule!

Îți datorez viața!

Poți pleca.

Dumnezeu să vă apere.

Dumnezeu să vă apere.

Dota! E putred de bogat.

Cel mai bine ar fi ca bătrânul ăsta avar să moară cât mai curând.

Ai grijă, să nu cumva să ne asculte Elvira.

Aia? Ar fi mai bine dacă ar spăla bolurile cum trebuie,

în loc să ne adulmece fustele ca o cățea.

Deși adevărul e, soro, că nu-ți invidiez prea mult soarta.

Cel puțin, va fi ușor de înșelat.

Aș vrea să gust una.

Nici măcar ducele de Veneția n-a gustat vreodată așa o delicatesă.

E fragedă și moale la exterior,

și delicioasă în interior, ca și proprietarul ei.

Ce pui bun ai urmărit, Inés.

Haide, dă-mi două!

E Juan de Malaga.

Vine să vândă marfa cu care familia sa face comerț

în toată Mediterana.

Evită-l, lăcomia îi e depășită doar de libidinismul său maur.

Portocale, portocale gustoase, doamnelor!

Au rămas multe.

Sunt deja uscate.

Știi că Don Alonso vrea ca resturile să fie duse la mănăstire.

Du-le tu!

Inés...

Supune-te!

A mai rămas vreo plăcintă?

Vă urmărește Diavolul?

Sunt Juan de Malaga, și de azi,

cel mai umil servitor al dumneavoastră.

Deci, ce duceți?

Domnia voastră poate să plece pe unde a venit.

Văd că sunteți harnică.

Nu e suficient că vindeți plăcinte în oraș,

- ci ieșiți și în afara lui. - Astea nu-s de vânzare.

Le duc la mănăstire, pentru cei săraci.

Acelea sunt cele care au rămas...

De ce vă interesează problemele mele?

Sunteți și milostivă și frumoasă.

Vă supărați dacă vă însoțesc... Sau vă sperii?

- Să mă sperii? - Da!

De dvs? Faceți cum vreți.

Atunci e în regulă. În cazul ăsta,

și așa cum vă spuneam, mă numesc Juan.

Dumneavoastră?

- Vă numiți...? - Nu v-am spus.

- Să vă ajut cu coșul. - Nu, nu!

Da, lăsați-mă pe mine.

- Scuzați-mă! - Nu, scuzați-mă dvs!

Se pare că e pe gustul dvs.

Vreți să o citiți?

V-o împrumut bucuros.

Da, am înțeles, nu știți să citiți.

Vă place să vă amestecați în treburile altora, nu?

Rămâneți cu Domnul!

O să vă mai văd vreodată?

Nu vreți să citiți Amadis cu mine?

Vă place să faceți mișto, nu?

Nu, nu!

Aș putea să vă învăț.

Dumneata?

Dar nu ați auzit de mine?

Juan de Málaga, mare negustor și încă și mai bun profesor.

Aici, la aceeași oră!

Dar când?

Mâine!

Inés! Mă cheamă Inés!

O cheamă Inés.

Nu, le duc eu la mănăstire.

Lectura este o plăcere care cere

interes, atât pentru spirit cât și pentru corp.

Asta... Asta e litera A...

Sora mea m-a învățat literele.

Da!

Cu atât mai bine. Acum mai trebuie doar să le unim.

Începeți!

Cartea...

Întâi...

A...

caba...

- Râdeți? - Nu!

- Nu? - Nu!

Continuați, vă rog.

Iubesc că...

a luptat

pentru...

motivul...

frumuseții...

a sale...

doamne,...

a atacat...

monstrul.

Femeile, atunci când nu-s capabile să-și păstreze castitatea,

merită atât de mult rău,

că nu-i suficient prețul unei vieți ca să plătească pentru asta!

Nu le neglijați!

Diavolul și faptele lui stau la pândă în umbră.

Cronica unui foarte...

curajos cavaler

Amadis din...

din Grecia,...

împărat al Constantin...

Constantinopolului.

Nu știi ce este?

Nu!

Ochii ăștia nu se pot stinge fără să cunoască cel mai frumos oraș.

Într-o zi vă voi duce acolo, dar mai întâi...

Dați-mi voie.

Mi-aș dori să-l puteți vedea.

Închideți ochii!

Haideți!

Imaginați-vă că mergeți...

Într-una din corăbiile mele.

O simțiți?

E briza mării.

Imaginați-vă... Că mergeți de-a lungul coastei Italiei.

Mai încolo, Grecia,

cea a lui Alexandru cel Mare și a lui Ulise.

Acum ajungem la cea mai periculoasă parte a călătoriei,

strâmtoarea Dardanele, care separă Europa de Asia.

În partea cealaltă,

ne așteaptă Constantinopolul,

și comorile sale pentru noi doi.

Ce faceți?!

Vreți doar să vă satisfac o dorință murdară, trecătoare și păcătoasă.

Veți sfârși în lad.

Nu mă deranjează să merg în lad dacă vă pot lua cu mine în Rai.

- Nu veniți la mine cu versuri ieftine. - Vreau să fii soția mea.

Te iubesc, Inés Suarez.

Pur și simplu nu înțelegeți.

Nu mă pot căsători, nici cu dvs, nici cu altcineva.

De ce?

- De ce? - Pentru că așa vrea Dumnezeu!

Dumnezeu?

Da, Dumnezeu.

Sfântă Maria,

Maica Domnului, roagă-te pentru noi păcătoșii acum și...

- Amin! - Amin!

Fii atentă!

Scuzați-mă, îl caut pe Juan de Malaga.

La fel și noi.

Ori de câte ori trebuie să strângem, dispare.

Să strângeți? Dar de ce să strângeți?

Mâine după Vinerea Mare, plecăm din oraș.

De ce? Vroiați ceva de la el?

Da! Da! Spuneți-i...

Nu contează. Dați-i asta!

Acest Juanillo nu se va opri, nu-i așa?

Am crezut că nu ne vom mai vedea niciodată.

Ați făcut mișto de mine.

Pntru dvs. sunt doar o altă țărancă, nu-i așa?

Una din acele femei cu care ați fost în călătoriile dvs.

Toate chestiile alea despre Constantinopol, ce prostie.

- Cum ați râs de mine, nu-i așa? - Nu-i adevărat?

Vă gândeați să plecați și nu mi-ați spus nimic.

- Veniți cu mine! - Lăsați-mă!

Ascultați-mă, vă iubesc din primul moment în care v-am văzut.

Nu vreau să vă mai văd niciodată.

- Asta vreți? - Da, asta vreau.

- În curând veți scăpa de mine. - Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

- Nu ne vom mai vedea niciodată. - Niciodată!

- La revedere! - La revedere!

Găsește dragoste în inimile noastre.

Slăbiciunea trupului nostru.

Fiind mereu neclintit.

Găsește dragoste în inimile noastre.

Găsește dragoste în trupurile noastre.

Găsește dragoste în inimile noastre.

Găsește dragoste în trupurile noastre.

Găsește dragoste în inimile noastre.

Găsește dragoste în trupurile noastre.

Găsește dragoste în inimile noastre.

Mi-aș dori ca asta să nu se termine niciodată.

Nu trebuie să se termine.

Vei veni cu mine la Sevilla.

Și de acolo, în Lumea Nouă.

Se spune că există bogății imense.

Se vorbește de un oraș făcut în întregime din aur,

El Dorado.

Acolo, oricine poate fi prinț

sau rege.

Chiar și regină.

- Minți! - Chiar?

Mă vrei doar ca să-ți satisfaci o dorință murdară și trecătoare.

Murdară...

Dar trecătoare?

Ce se întâmplă, bunicule?

Ai dezonorat familia asta.

Știu c-ai fost să te destrăbălezi cu acel Juan de Malaga.

Da, ne iubim și vrea să se căsătorească cu mine.

Este dragoste, ceva ce dvs. n-ați cunoscut niciodată.

Ce știi tu despre dragoste?

Nu înțelegi, nenorocito?

Acum că te-a făcut a lui, nu mai faci doi bani pentru el.

O să te facă amanta lui! Exact ca mama ta.

Era fata mea.

Tatăl tău mi-a furat-o, era fata mea și a transformat-o într-o ștoarfă!

Inés!

De asta mă urăști, nu-i așa?

Întotdeauna ai făcut-o, nu poți suporta că sunt ca o mamă.

Ea este ceea ce urăști cel mai mult. Dorință,

libertate, frumusețe, generozitate!

Nu sunteți capabil să arătați măcar puțin din sentimentele astea!

Vei merge la mănăstire.

Așa vreau eu.

Ești o ființă josnică!

Intră!

Elvira, lasă-ne singure!

Credeam că vei arăta mai rău.

Vino!

Pandantivul mamei.

- Păstrează-l! Vreau să-l ai tu. - Nu!

Știi că o să mi-l ia când merg la mănăstire.

Ea ar fi mândră de tine, și eu voi fi mereu.

Asunción, trebuie să-ți spun ceva.

Nu-i nevoie.

Orice ai face,

nu voi înceta niciodată să te iubesc.

Și tu mă iubești.

Don Alonso a ordonat să nu părăsești dormitorul ăsta

până când vei merge la mănăstire.

Arăți perfect...

Perfect.

Ar fi bine să te obișnuiești cu obiceiurile astea.

Mănăstirea e locul ideal pentru tine, Inés.

Acolo te vor învăța în profunzime cuvântul lui Dumnezeu.

Și vei vedea...

Uite cine-i aici! Iubitul tău.

Ia-ți la revedere de la el, pentru că e ultima dată când îl vezi.

Fac toate astea pentru binele tău, Inés.

Doar pentru binele tău.

Te urăsc!

Te urăsc! Te urăsc!

Te urăsc!

Inés?

Inés?

Da!

Promite-mi că o să am vești de la tine.

Urmează-ți visele, Inés.

Cel puțin una dintre noi două își va trăi viața liber.

N-o să te uit, soră.

Du-te, fugi!

Inés!

Inés, întoarce-te! Întoarce-te!

Juan!

Juan!

- Unde ai fost? - Să mergem, îți spun mai încolo.

Dragă soră...

Mi-e dor de tine, dar nimic altceva nu mă leagă de locul acela.

Nu pot fi mai fericită

și nici avea o bucurie mai mare.

M-am căsătorit cu Juan într-un sătuc foarte aproape de Sevilia.

Acum locuim aici.

De la fereastra casei noastre

putem vedea navele care vin și pleacă spre Lumea Nouă.

Sevilla e poarta de intrare în America.

În acest moment, Juan tocmai și-a extins compania cu noi parteneri.

Vrea să dea înapoi familiei prestigiul pe care îl avea odată.

Acum are o corabie cu care deschide noi rute

în Mediterana.

Nu! Nu!

Am pierdut totul.

Totul!

Împingeți! Împingeți!

Asociații lui Juan l-au luat de lângă noi.

Nu ți-am spus nimic înainte ca să nu te îngrijorez,

dar ieri, Juan a plecat în America.

Juan!

Despărțirea, oricât de dureroasă, era singura soluție.

Acum aștept să se întoarcă.

Cu sau fără aur,

mă rog mereu să îl revăd.

Roagă-te și tu, soră.

Roagă-te pentru Juan.

Dragă soră,

A trecut mai bine de un an de cînd nu mai am vești de la Juan.

Plec în Lumea Nouă.

Plec, încercând să-mi recapăt viața.

Plec în căutarea speranței,

speranța să mă reîntâlnesc cu Juan.

Dar mi-e și teamă.

Mi-e teamă că nu mă întorc și, mai ales, nu te mai văd niciodată.

Te iubesc, soră. Te iubesc.

Cartagena de India Trei luni mai târziu

Cartagena e un loc de tranzit. Aici nimeni nu cunoaște pe nimeni.

Sunt singurul care a rămas...

Să-și ia rămas bun de la cei care pleacă

și să îi întâmpin pe cei ce se întorc, dacă se întorc.

Aici se lasă testamente, adrese...

Cum ați spus că-l cheamă pe soțul dvs?

Juan! Juan de Malaga!

Și tot aici își lasă corespondența.

Poftiți! O scrisoare de la Juan de Málaga,

pentru o anume Inés Suárez.

În Sevilla.

Da, eu sunt.

Da, sunt soția lui.

Haideți, puteți să o citiți.

Când a sosit?

Acum câteva zile, din Cuzco.

Mi-e teamă că soțul dvs. era unul din cei plecați în Peru,

atrași de legenda lui El Dorado.

O înșelătorie

cu care indienii își bat joc de noi și de lăcomia noastră.

Părinte Gregorio, trebuie să merg la Cuzco.

Trebuie să știu cum să o fac.

Iubită soție,

Peru este noul Constantinopol.

În țara asta nu știi ce e foamea, pentru că se recoltează grâu

și porumb de două ori pe an,

și sunt mai multe fructe decât ți-ai putea imagina vreodată.

Există, de asemenea, mine de aur și argint.

Mulțumită unui prieten bun, m-am împrietenit cu familia Pizarro.

Asta-i șansa noastră să facem avere în ținutul ăsta.

Totuși, aș da toate bogățiile acestei lumi

doar ca să te sărut și să te îmbrățișez din nou.

Nu te teme, în curând te voi aduce din nou alături de mine.

Până la moarte, al tău Juan de Malaga.

Sebastian Romero?

Și asta.

Treceți.

Treceți.

Mi s-a spus că dvs. conduceți o expediție spre sud.

Vreau să merg cu dvs.

Dumneata?

Și ce ați pierdut acolo?

Asta nu vă privește.

Ba da!

Mă privește!

Din moment ce eu sunt șeful și căpitanul acestei expediții.

Deci?

Vreau să merg spre sud.

Vreau să merg la Cuzco să-mi caut soțul.

Se duce să-și caute soțul ei!

Ce fată curajoasă!

Doamnă,

duceți-vă și spălați strachinile.

Soțul dvs. e mort,

sau mai rău,

a fost capturat de indieni și acum rătăcește în junglă.

cu un os în nas și un harem de indieni în spatele lui.

Am mai văzut asta înainte.

Vreau să merg oricum.

Mă tem că nu-i suficient.

Asta e tot ce am.

Nu prea cred.

Și colierul ăsta?

E un fleac, nu are valoare.

- Îl vreau. - V-am spus că nu valorează nimic!

De ce îl vreți?

Pentru că pentru mine e posibil să nu aibă nicio valoare,

dar pentru dvs...

Pentru dvs, da.

Nu!

Nu!

Dați-mi voie...

Vă implor!

Vă avertizez că vor fi marșuri obositoare prin junglă

și n-o să fiu responsabil de dvs. dacă rămâneți în urmă sau vă îmbolnăviți.

În cazul în care, Doamne ferește,

sunteți răpită de către indienii sălbatici,

O femeie...

Atât de frumoasă...

Ca dvs,

nici măcar nu vreau să-mi imaginez ce v-ar face.

Plecăm mâine în zori de lângă fort!

Somn ușor!

Haide, mai toarnă-mi un ulcior!

Veselie, asta nu-i o înmormântare!

Noroc!

Ziua a 13-a

Haide! Ce se întâmplă?!

Înaintați!

Care-i treaba, gunoaielor?!

Oricine încetinește marșul știe ce i se va întâmpla!

Să mergem!

Hai, ticălosule!

Mai repede!

Mai repede! Haideți!

Ce se întâmplă?!

Dă-te la o parte!

Mișcă-te! Să mergem!

Ridică-te!

Haideți!

E inuman!

O să-l omorâți! Mergem fără oprire de zile întregi!

Credeți că Lumea Nouă era mai bună decât cea veche?

Haideți, nenorociților! Ce se întâmplă?!

Ziua 35

Tu!

Sus!

În jungla asta,

chiar și ce pare cel mai inofensiv, poate fi mortal.

Nu trebuie să vi se pară de încredere.

Broasca aia era otrăvitoare.

Doar atingând-o, v-ar fi ucis în două zile.

Să nu uitați!

Să mergem! Înaintați!

Ce-i asta, procesiunea de Corpus Christi?

Haideți!

Să mergem! Mișcați-vă!

Haideți!

- Haideți! - Nu rămâneți în urmă!

Haide, mai repede!

Nu vă opriți!

Haideți, nenorociților!

Haideți, nenorociților! Am să vă omor pe toți!

Ziua 75

Doamnă, luați loc, vă rog!

Am vrut să petrec o seară cu dvs.

Vă e foame?

Marșurile prin junglă deschid apetitul.

Vreți niște vin?

Pentru dvs,

doamna mea.

Un pic mai mult?

Am vrut să-mi cer scuze față de dvs.

Felul în care m-am comportat zilele trecute...

Nu vă gândiți că sunt un sălbatic.

Știu...

Știu la ce vă gândiți.

Dacă nu sunt un sălbatic, cum se face că-i tratez așa pe indieni?

Bine.

Nu sunt ființe umane,

pot face ce vreau cu ei.

Nu vă dă dreptul să-i tratați așa.

Știți ceva?

Când am venit în ținutul ăsta,

eram sărac,

oamenii mă disprețuiau,

dar acum... Acum mă respectă.

Le este frică de dvs.

Nu-i același lucru?

Dacă îmi permiteți, aș vrea să mă retrag să mă odihnesc.

Înainte să plecați,

aș vrea să vă fac un cadou,

dacă îmi permiteți.

Pentru dvs.

Faptul că sunteți negustor de sclavi vă poate face să vă gândiți

că totul în viața asta are un preț, dar nu este așa.

Noapte bună, domnule Romero!

Ștoarfo!

Haide, repede!

Ziua 115

Haideți, gunoaielor!

Haideți!

Ești bine?

Ce se întâmplă?

De ce ne-am oprit?

Haideți, haideți!

Haideți!

La o parte!

La o parte!

La o parte!

Nu!

Ești o bestie mârșavă! Era un fiu al lui Dumnezeu!

Dumnezeu?

Care Dumnezeu?

V-am avertizat!

Cel care întârzie marșul și nu este util, va fi eliminat!

Aici,

singura religie pe care o cunosc sălbaticii ăștia,

este a mea.

Aici, eu sunt Dumnezeu!

Haideți, gunoaielor!

Haideți!

Nenorocitule, haide!

Haideți, să mergem!

Mergeți!

Sus!

Haideți!

Să mergem! Ce se întâmplă?! Nu întârziați!

Să mergem!

Mișcați-vă!

Juan! Iubire!

Iubire!

Dă-mi drumul!

- Dă... - Stai liniștită!

Ștoarfo!

Nu ești decât o ștoarfă.

Vei fi a mea.

Acum eu sunt stăpânul.

Dă-mi drumul!

Ștoarfo!

Ajutor!

Aruncați-l pe gunoiul ăsta acolo.

Nu merita să trăiască.

Femeie!

Indianul vă va duce la Cuzco.

Luați!

Cred că vă aparține.

Sus, să mergem! Sus, am spus!

Ziua 172. Cuzco.

Cât mai e până ajungem?

În curând, în curând.

În spatele dealurilor. În curând.

Wañuy! Wañuy!

Nu, nu, nu, nu! Unde te duci?

Wañuy!

Întoarce-te! Ce-i aia "wañuy"?

Wañuy. Mare, wañuy.

Nu, nu, nu! Trebuie să merg la Cuzco!

- La Cuzco! - Nu, nu!

Iertați-mă! Nu, întorceți-vă!

- Spune-mi pe unde să merg. - Urmați drumul.

Acolo! Nu părăsiți drumul.

Acolo!

Juan!

Doamnă?

Doamnă?

Sunteți bine?

Unde sunt?

- Cine sunteți? - Mă numesc Pedro de Valdivia.

Cum ați ajuns până aici?

Ce loc e ăsta?

Este Cuzco?

Foarte aproape.

Aguirre!

O femeie! Cum naiba a ajuns aici?

Aduceți un cal!

Să o scoatem de aici. Nu, nu, nu!

Trebuie să merg la Cuzco să-mi caut... Să-mi caut soțul.

Calmați-vă, doamnă. Vă voi duce la Callao.

Nu, nu la Callao, trebuie să merg la Cuzco.

Trebuie să-mi caut soțul, v-am spus deja.

Da! Îl cheamă Juan de Malaga, sigur îl cunoașteți.

Cristóbal, Juan de Málaga?

Soțul dvs. a căzut în luptă

luptând curajos pentru stăpânul nostru, marchizul de Pizarro

împotriva lui Almagro.

Dar...

Nu înțelegeți?

Cuzco!

Trebuie să merg la Cuzco!

Cuzco!

- Calmați-vă! - Trebuie să merg la Cuzco, acolo e Juan!

Doamnă!

Juan!

Doamnă!

Mateo din Jumilla...

Juan...

Fernando Murguía...

- Francisco Altamirano... - Juan...

Manuel Dominguez...

Traducerea și adaptarea: profesor Luca Octavian

Subtitrări-noi Team

În episoadele următoare

- Trăiască Valdivia! - Trăiască!

Don Pedro de Valdivia!

Mereu neînvins.

Moarte lui Almagro! Moarte trădătorului!

Omoară-i pe toți!

De ce a trebuit ca lucrurile să se termine așa?

Putem fi zei.

Noi reparăm tot cu ceea ce iese din pământ.

Tu ești vrăjitoare.

Știi unde țipă apa sub pământ.

Bine ați venit la petrecerea de carnaval.

Să cânte muzica și să înceapă dansul!

Și Valdivia e aici pentru aur?

Femeile sunt pentru bărbați

un teritoriu unde înfing un steag, nu?

și apoi trec la următoarea cucerire.

Ai ales tabăra greșită, Valdivia,

cu tine alături de mine, am fi cucerit un regat

și am fi fost mai puternici decât Pizarro.

Ce regat este acela?

Chile, cel mai frumos ținut din lume.

Noi nu suntem servitorii incașilor.

Imperiul dvs. nu a rezistat poporului meu.

Acesta e Chile, și mai la sud, un nou Constantinopol,

și tu, regina sa.

Nu trebuie să plece vii de aici.

Aș da orice pentru încă o noapte cu tine.

Nu plecați! Vă iubesc,

Doña Suarez.

Dacă aș putea v-aș duce până la capătul lumii.

Nu v-aș părăsi niciodată.

Fiecare nou imperiu se face prin războaie

și se mărește prin victorii.

Singura victorie se obține prin distrugerea inamicului.

Ați salvat orașul când a fost pierdut,

stă în puterea dvs. să-l salvați din nou.

Ascultați-mă bine cu toții,

ea este cea care conduce în expediția asta, și nu Valdivia.

Sunteți dispuși să o ascultați?

Să nu-mi mai spui ce trebuie să fac.

Nimic nu-i place mai mult ca aurul.

Știu!

Legenda unui Dorado este cea care l-a făcut pe soțul meu să vină aici.

Suntem aici de două săptămâni și nimic.

Unde-i aurul ăla nenorocit?

Dacă trebuie să aleg între oamenii mei sau delirul unui nebun,

o voi face.

Suntem atacați!

Suntem atacați!

Nu ne predăm!

Tăiați-le capul!

Puneți-le într-o suliță și plimbați-le prin oraș

ca toată lumea să știe ce se întâmplă cu cel care îndrăznește

să-l provoace pe Pedro de Valdivia, guvernatorul Chile!

Sfârșitul episodului 1

Va urma...