Original subtitles

Tronul zânelor e încă aici.

Îi zice Inelul norocos.

- Da? - Nu știu de ce.

Ești un bleg.

- Eu? - Da.

Deloc.

Tu, în schimb, ești o mare bleagă.

Cinci, patru, trei, doi, unu!

La mulți ani!

Le-ai organizat pentru mine?

Noul mileniu…

Mi-a ajuns deja. Sunt prea mulți copaci.

Ce bine arăți!

Stai puțin!

Am zis să încerc.

Isuse!

Séamie…

Séamie, ce se întâmplă?

EPISODUL 1 BARUL WHITE RIDGE

A dracului apă!

Am primit multe sugestii pentru scenariu, unele chiar bune.

Abia aștept!

Wendy, felicitări pentru achiziția cărții!

LUCREAZĂ DE ACASĂ

N-am lăsat-o din mână.

Da, se citește ușor.

V-ați hotărât unde filmați?

Aproape. Mai avem puțin.

ÎNALTUL NAPOLEON

Evident, Europa e locul ideal pentru un serial istoric.

Încă n-am bătut palma pentru locația din Irlanda, nu?

Avem două variante în nord-vest.

Una e Drumbán, în nord, și cealaltă, Boyle.

E mai plăcut decât pare.

Azi plec acolo ca să aleg locația.

Orășelul tău natal încă e în cărți, Wendy?

Dacă mă vor înapoi.

Nu uitați că stimulentele fiscale din Boyle,

de la sud de graniță, sunt mai atrăgătoare.

Piña Colada la masa patru?

Cum e acasă, domnule?

Am grijă de mine, Wendy.

Sper să mă întorc la birou în curând.

Nu știu ce aș face dacă aș avea câinele bolnav.

Respect pentru implicare!

Apropo de locații, mi-a venit o idee.

Nu sunt părtinitoare, n-am mai fost acolo din liceu,

adică de aproape un deceniu.

Ai grijă de tine, Wendy!

La fel, domnule!

Vedeți să nu cadă cărțile.

Poftim?

Nimic… Vă țin la curent.

Bine.

Am plecat!

Ce naiba?

E în Fiji.

- Succes! - Mersi, Wendy!

HWAT PICTURES MAI MULT DECÂT ISTORIE

Wendy, stai! Știu că pleci, dar…

- Tot m-ai abordat. - Înțeleg…

E primul tău proiect de anvergură

și alegerea locației e o decizie uriașă.

E important să alegi cu creierul și nu cu inima.

Înțelegi ce zic?

- Cum să nu, Brad! - Bun.

O să evaluez ambele locații

și o să o aleg pe cea mai potrivită.

Ești sigură?

Ți se pare că nu-s?

- Păstrăm legătura! - Bine.

Ale dracului scări!

Se închid ușile!

„Ți se pare că nu-s?”

„Ți se pare că nu-s?”

E un serial TV,

nu vă așteptați la o poveste adevărată.

Auzi…

De ce fac un serial TV despre istorie?

N-ar fi primul.

Din câte știu, nu e despre istorie.

E despre mituri.

- Și despre folclor… - Tot aia.

Ba nu, Brendan.

Istoria e povestea neamului nostru,

așa cum o știm noi.

Mitul e o poveste pe care ne-o spunem

când istoria e prea anostă sau prea crudă și nu trebuie repetată.

Putem învăța din istorie, dar nu putem învăța din basme.

Să-mi ofere rolul reginei Maeve

și tot nu m-aș dezbrăca pentru ei!

O să le transmit.

Oricum nu cred că o să conteze.

O să aleagă un alt oraș stupid pentru serialul lor…

BUN-VENIT

…și noi o să rămânem în continuare ascunși de ochii lumii.

Mama mă-sii!

Păsări afurisite!

Vin după dumneata, doctore.

Le sunt dator, Betty?

Dacă se întorc, ziceți-le că sunt în Lanzarote.

Așteaptă de mult să vă vadă.

Poate dacă vizitele la domiciliu nu s-ar lungi atât…

Urmăriți lumina, doamnă Battles.

Domnișoară, vă rog!

Domnul Battles putrezește în mormânt de 30 de ani.

Sunteți căsătorit, nu?

Séamus.

Așa mă cheamă.

Și soția mea are un nume.

Jur că o să-l învăț până la urmă.

Aveți tensiunea cam mare.

Lăsați-o mai ușor cu exercițiile.

Da, mi-am cam făcut de cap masturbându-mă în exces.

M-am chinuit așa toată viața.

- Trebuie să plec… - Bine, Séamie.

Te conduc.

Suntem fire de nisip

care plutesc aiurea prin spațiu și timp.

Fire de nisip care se ceartă cine-i mai ud.

Așa e, mămico.

Mersi că ai venit! Locuim departe.

L-ai plătit pe doctor?

Da, mămico.

De fapt, nu e nevoie,

dar stai liniștită, doctorului nu-i lipsește nimic.

Măcar lui să nu-i lipsească…

- E nemaipomenită! - Așa e.

Ne vedem pe teren, Séamie.

Da.

Mersi încă o dată!

Ce vă mai place să vă masturbați, Barry!

Suntem aproape!

- Eu nu prea. - Ce?

În spațiu, voiam să zic. Fața mea e aproape de fața ta.

MAGAZIE

Ieși tu prima?

Nu, du-te tu.

Am clasa a VI-a, partida de ceai de la Boston.

Te ajut?

Mă descurc.

- Carol Chapman… - Da.

Ți-am zis de Tony Lombardi?

Mi-ai zis, mamă.

- Știu cine a murit anul ăsta. - Da, ți-am dat mesaje.

A venit mașina.

Wendy, te sun săptămâna viitoare.

Gina Lopez e cu un picior în groapă.

Nu, mamă. Plec în Irlanda o lună, da?

Pentru serial.

O să fim pe fuse orare diferite.

Ești pregătită să te întorci?

- Aici e granița. - Suntem aproape.

Da.

Mă duc la muncă.

Ei o să râdă de mine, eu o să râd de ei.

- O să fie grozav. - Sigur?

Mai bine aș fi cu Tony Lombardi.

Wanda rămâne cu vecinii.

A fost supărată pe mine toată ziua.

O să-mi simți lipsa?

Treci și pe la taică-tău și femeia aia?

S-ar putea.

Sună al naibii de stresant.

- Să nu bei prea mult! - Nu beau prea mult.

Și să nu fumezi prea mult.

Am plecat. Te iubesc!

Vrei să vin cu tine?

- Wendy! - Pa!

Ai grijă, scorpie!

Atenție!

Mor de nervi!

Sophie!

Voiam să te întreb cum merge cu juniorii.

Știi că ne gândisem la sala trofeelor?

Care sală?

Mai bine s-o lăsăm moartă.

Nu-i niciunul mai răsărit, nu?

Am o teorie.

N-avem trofee nici pentru un raft.

Fetele și băieții ăștia s-au născut în anul 2007

când am avut probleme cu apa.

Rezervorul contaminat?

Asta e teoria mea

despre copii

și faptul că-s alergici la pase drepte.

Crezi că e de la apa nepotabilă?

- Sigur nu e vina antrenorului. - Doamne ferește!

Mama mă-sii!

De ce au pornit nocturna?

N-au ce să lumineze pe teren.

Ne vedem săptămâna viitoare!

O să încercăm din nou și o să eșuăm cu mândrie!

Ai auzit știrile despre serialul TV?

Știu că suntem unul dintre orășelele

care se dau în stambă ca niște fete frumoase

care abia așteaptă ultimul dans.

Au mai rămas două fete frumoase.

Ne trebuie o ditamai panglica.

Apropo de panglici…

McCurdle a convocat o ședință diseară.

Deci să-mi iau adio de la operă.

Ne vedem la White Ridge!

Barry, hai că începem!

- E rândul tău. - Știu.

Joyce plantează flori noi de două ori pe săptămână.

Data trecută când au venit,

am folosit bețe ca să scriem „Bun-venit!” pe malul râului.

Am văzut.

Bine lucrat!

Trebuie să așteptăm, Séamie.

Totul ține de stimulente.

Sigur o să aleagă Boyle dacă vor un oraș din sud.

E o frumusețe!

Dacă vor un oraș din nord, ne aleg pe noi.

Simplu, nu?

Mie nu mi se pare.

Iar începem!

De ce nu, Keith?

Am căutat pe Google și serialele astea mari

au bugete de zeci de milioane de lire anual.

Sincer să fiu,

am avea ce să facem cu banii.

O pistă de karting!

Drumbán n-o duce pe roze.

Criza, interzicerea fumatului,

treaba cu oile, închiderea minei de magnetită, pandemia,

puzderia de urzici care afectează turismul…

E greu pentru toți.

Taci!

Boyle e un orășel fermecător, toată lumea știe.

Dar nu e puțin prea cosmopolit pentru ce vor ei?

De unde știi ce vor?

„De unde știi ce vor?”

Câți ani ai?

- Termină! - Tu să termini!

N-am venit aici ca să-ți ascult cicălelile.

Fiți atenți! Recunosc cu mâna pe inimă

că vocea lui Barry e foarte anostă.

Și bombăne.

Nu putem să ne certăm din cauza vocii lui Barry

la fiecare ședință!

Dacă-i așa, mai bine nu mai ținem niciuna, Keith!

Sunt bariton la cor.

„Sunt bariton la cor.”

Ce-ar fi să merg la Boyle și să văd cum stau lucrurile?

Au alimente sănătoase.

Vărul meu e apicultor în Rooskey.

Nu-i rău. Avem cu ce să-i înțepăm.

O să dau o raită,

poate o să trec pe la mănăstirea cisterciană

sau o să văd noul canal.

Iau notițe, fac fotografii.

Bună idee, Keith!

„Bună idee, Keith!”

Are cumva o guriță care o face să pară ingenuă?

N-o să ghicești niciodată.

Va ploua pe arii extinse. Presiunea atmosferică…

Ai fost acceptat la vreo facultate?

Pot să vorbesc mai tare.

Până acum n-am văzut căști care mă pot opri!

Nu în mașină, să știi!

- Ai parbrizul murdar de găinaț. - Da.

M-am născut norocos.

Vremea se menține moderată,

cu întețiri ale vântului mai târziu.

Curenții de aer dinspre Atlantic aduc precipitații abundente.

S-au întors rătăcitorii.

Cina e la gunoi, dar n-ai pierdut nimic, sincer.

Scuze!

Am avut ședință strategică.

Pentru serialul ăla?

- Da. - Ce panaramă!

Tot nu înțeleg de ce nu ești în comitet.

Bună, Sonny!

- Toate bune? - Da. Noapte bună!

Ce mult am mai vorbit!

E epuizat.

Am vrut să-l întreb

cum e cu facultatea.

Ar trebui.

Te duc în pat?

Mă descurc.

Dar ai cel mai delicat asistent din toată Irlanda!

- Ușurel… - E bine?

Scuze!

Aveți nevoie de ceva?

Bună seara!

Aveți nevoie de ceva?

Aveți nevoie de ceva?

- Poftim? - Când aterizăm?

Peste cel mult o oră. E prima călătorie în Irlanda?

Nu.

E vreo toaletă pe aici?

În avion?

- Da. - Unde e toaleta?

Sunt două în față și trei în spate.

- Cele din față sunt ocupate. - Nu-i nimic.

N-am nevoie. Mulțumesc!

PATRIA LUI CATHAL BUÍ BUN-VENIT

E atât de umed întotdeauna?

Din cauza încălzirii globale.

După pod, a doua stradă.

Îi salut rapid și gata.

Sunteți plecată de mult?

De cel puțin 20 de ani.

V-ați pierdut accentul.

De cum am trecut granița.

După atâția ani probabil mama vă așteaptă cu cina.

Mama mea vitregă nu prea gătește.

Trebuie să vă duc la Belmore Manor.

Vă aștept afară?

Bineînțeles! După 30 de minute, luați-mă de acolo forțat.

Chiar dacă insist să rămân, spuneți că m-au sunat de la muncă.

Spuneți-le că mă caută Mickey Mouse, oricine!

Nicio grijă. Mickey Mouse să fie.

Le-ați zis că veniți?

Da.

Mergem la hotel. Fac pe mine și sunt frântă.

N-AVEM LAPTE

Altceva?

- Știi că marijuana e legală în LA? - Ce citești?

- Tată! - Te priveam cu admirație.

Credeam că-ți faci temele.

- Le-am terminat. - Te așteaptă maică-ta la mașină.

- Pot să iau bicicleta. - Nu prin pădure!

- Nu-mi iei un scuter? - Fugi la școală!

Eu vreau să plec la LA.

Ce n-aș da să te văd fumat!

M-ai văzut la prima împărtășanie.

- Imposibil! - Erați 44 de copii, Joanne.

Am așteptat o grămadă la ușa bisericii.

Nu știi să minți.

O să stau acasă și o să ascult Bob Marley.

- Apoi plec la muncă. - Accentul e oribil, tată.

Da. Mi-am dat seama.

Frumos oraș!

Hai, Jules! Gata!

Am zis că gata.

- Un porc! - Da, clar.

- E pentru noi? - Poate.

Fă o poză!

Nu cu mine, Jules!

De ce e supărată?

Vrea să vină cu dădaca și cu copiii,

dar n-avem bugetul necesar.

Dacă nu scrie în contract, asta e.

Are experiență și poate merită.

Gemenii ei au împlinit un an

și încă-i alăptează. E prea atașată de ei.

Copiii n-o să o lase să se concentreze.

Gemeni? Pe bune? Să mă scutească!

A zis că se retrage dacă nu găsim o soluție.

Atunci să se retragă! Îl prefer pe celălalt regizor.

N-are obligații. Portofoliul e inedit.

Tare! Inedit, zici.

Nu știu, Wendy. E decizia ta.

Și mi-o asum, Brad. Tre' să închid. Am o ședință.

- Și eu. - Îmi lipsești!

Ai dat peste cei care aleg locația?

MOARTE INFIDELILOR

Ce?

Ne vedem la mine la fermă!

BUNĂ! SUNT EU, BARBARA.

Colonel! Sanders! Lăsați-o pe doamna vulgară în pace.

Puteau să mă omoare. Ține-i în lesă!

Bun! Tu-i prinzi, eu aduc lesele.

- Faci mișto de mine? - Puțin.

- Cum te cheamă? - Calmează-te, n-a murit nimeni.

Hai la tronul zânelor ca să stăm de vorbă.

- Știu unde e. - Bine.

- Nu vreau să stăm de vorbă. - Vrei o țigară?

- Ce? - Ca să te liniștești.

Ai ceva mai eficient?

Am iarbă ascunsă în cizmă, dar e acolo de o săptămână,

așa că nu-ți face speranțe.

Scuze că te-au atacat.

Colonel și Sanders?

Fiindcă omorau puii vecinilor.

- Știu că le trebuie lese. - Lasă, n-am nimic.

Și eu am un animal de companie. Știu cum e.

Scuze că am fost răutăcioasă. M-am mutat în SUA.

Acum totul are sens.

Vărul meu s-a întors de-a dreptul nesimțit din Boston.

I-a luat două săptămâni să-și revină.

- Atât durează să scapi de nesimțire? - Da.

Mai bine evită oamenii până la luna nouă.

- Baftă! - O zi bună!

Marș!

Originea e zero, iar raza cercului e o unitate.

Parcurgem circumferința în sens invers acelor de ceasornic.

- Coordonatele încep… - Pot să ies puțin?

Sigur.

Bună ziua, doamnă Proctor!

Ai treabă cu mine?

Nu durează mult, scumpo.

Ce e? Sunt varză la trigonometrie.

Putem să… Voiam să vorbesc cu tine puțin.

Despre…

Despre fratele tău

și cât de nebun a fost că a abandonat medicina.

- Nu-i așa? - Ce?

Mi-am dat seama că n-am discutat despre asta.

- E o mare greșeală. - Mamă…

Adică eu am greșit, da?

Dar poți să mă abordezi oricând.

Da, așa e,

dar când suntem acasă, unde avem tot timpul din lume.

Așa e.

Așa e…

Deci toate bune?

Toate bune.

- Pot să… - Da.

- Ia stai… Noi suntem infidelii? - Nu se știe.

Dacă au comis barbaria asta, înseamnă

că nu vor să ne cunoască.

Și nici eu nu prea vreau, sincer.

- Logic. - Ba nu e logic deloc.

Nimic nu e logic.

Adică un localnic a făcut asta?

- Curând începe luna vegană. - N-are sens.

De ce ar face asta oamenii din Boyle?

- Voiau să credem că e sânge. - Da.

Dar de ce aici?

Ca să-i alunge pe infideli. Nu complica lucrurile!

Putem să luăm capul.

I-l duc unchiului meu, la centrul pentru șoimi răniți.

Copiii fac voluntariat și curăță străzile pe la 15.00.

Totul o să revină la normal.

- Dar nu e vina noastră. - Nu.

Nu știu cine-i vinovatul, dar feriți-vă de el.

Planul nu merge prea grozav, nu?

Ținem a doua ședință într-un șopron pentru oi?

Așa e. Am greșit și e vina mea.

- A fost o idee bună. - „Moarte infidelilor”?

Am zis să-i sperii.

Noi suntem infidelii, Keith. Ca albii, de exemplu.

- Cine zice să fim prietenoși? - E concurență.

Ai luat vopseaua roșie de la pompieri?

Fiindcă sunt voluntar. Cu plăcere!

Cum stăm cu bateria?

S-a descărcat. Mai are 4%.

- Vrei s-o închid? - Mai ține cinci-șase minute.

Eu zic să riscăm.

Și capul de porc?

- Barbara… Isuse! - I l-am dat pe gratis.

Porcul a plătit cu viața.

Care-i treaba cu sperietoarea de ciori?

Era acolo, n-am adus-o noi.

Ar trebui să recunoaștem ce am făcut.

- Producătorilor? - Îmi vine să-ți dau una.

- De zece ani tot zici asta. - Boyle o să câștige.

Nu ne punem cu lacul Key la asfințit.

Avem și noi o armă secretă.

Unul dintre producători e de aici.

- Din Drumbán? - Puțin mai la vale.

Familia ei e din Belcoo, dar au rămas foarte puțini.

Ea a plecat acum multă vreme.

Un coleg de-al ei a venit la White Ridge,

unde mănânc joia supă de mazăre

și un sendviș cu brânză și ceapă.

Ce gustos e!

Cică o parte din șefii mari

s-au cazat la Belmore Manor, lângă lac.

Dacă mai durează mult, trec tableta pe modul repaus.

Am auzit că vor să anunțe locația în seara asta.

Ar trebui să mergem la hotel și să punem o vorbă bună.

Poate. Știi cumva cum o cheamă, Barbara?

Ce gustos e!

Cred că m-am întâlnit cu ea în parc.

- Tu de când ești în comitet? - N-am altceva de făcut.

- Ai ieșit la alergat în parc? - Eu?

Nu. Tata are gută din nou și trebuie să plimb câinii.

Am văzut-o în zona casei tale, Séamie.

De unde știi că era ea?

Nu știu, dar presupun.

Ți-a zis cum o cheamă, Shelly?

Nu. Era cam răutăcioasă.

Ai aflat ceva despre ea

care ar înclina balanța în favoarea noastră?

- Îi era frică de câini. - Bine. Putem folosi informația.

La ce? Ce naibii vrei să faci?

Bombăne ca fantoma lui King Kong!

Poate merită să mergem la hotel și să milităm pentru Drumbán.

Yankeilor le plac inițiativele cetățenești.

- Exact! - Nu știm cum o cheamă.

Pot să aflu eu.

Am gătit pui la rotisor pentru nunta nepoatei recepționerei.

O s-o conving ușor.

Deciziile astea nu se iau pe moment.

Sunt convins că nu contează unde o să filmeze.

Ești convins? Zise ciob de oală spartă.

Furnizorul de miei

pentru Paramount și-a spus părerea!

- „Sunt convins…” - Ești ca Rory Bremner.

Te simți bine, Séamie?

Da, doar că nu știam că Barry s-a angajat la Paramount.

- Pute rău aici. - Oile au gaze. Le-am schimbat hrana.

- Barry, pot să folosesc toaleta? - E încuiată.

- Nu poți să faci pe câmp? - Ba cred că da.

Sigur nu te deranjează că pierdem focul de artificii?

- Nu-mi place distracția organizată. - Nici mie.

Mai bine aș îngheța în pădure ca să sărbătoresc Anul Nou.

- Ești sigură? - Da.

Vreau să profit de tine cât ești în oraș.

Oricum o să pleci.

Cine știe? Poate mă întorc ca să cresc găini.

Nu cred că ai fi în stare.

De-aia am nevoie de un doctor.

- Sunt student. - O să te întorci aici.

Eu rătăcesc prin lume.

Doctore, am discutat politicos

și ne-am hotărât să mergem la hotel și să vorbim cu șefa filmărilor.

CONFERINȚĂ DE PRESĂ - ASTĂZI, 21.00

SUNT CELT

Scuze!

Scuze!

Bună seara!

Eu îi zic despre stimulente,

iar voi străduiți-vă să-i arătați că suntem prietenoși.

- Eu o să zic de tineri. - Și nu uita câinii!

Iar te doare stomacul?

Wendy. Cred că o cheamă Wendy.

- O cunoști, Séamie? - Cred că da.

Am cunoscut-o cândva. Cred.

- Ce? În sensul ăla? - Nu.

Du-te tu să vorbești cu ea!

- Cucerește-o ca înainte. - Da.

S-ar putea să se simtă copleșită dacă ne vede pe toți.

Încă te topești după ea?

Eu mă topesc uite-aici.

- Nu-i un gest prea sexy, nu? - Nu.

- N-ați văzut nimic. - Du-te singur, Séamie.

Scuze!

Sunt Wendy Patterson.

Te țin minte, Wendy.

- Ești neschimbată. - Tu ai îmbătrânit.

- Am vrut să păstrăm legătura. - Da?

- Ți-ai schimbat numărul. - De câteva ori.

Te-am sunat pe fiecare.

O să le spui ce s-a întâmplat, Séamie Proctor?

Despre ce vorbești?

Revelionul mileniului…

Noi doi în pădure lângă lacul MacNean…

S-a întâmplat în altă viață.

O să le spui?

Acum sunt doctor, știi?

Și începem!

Noi am pus capul de porc acolo.

Da. Mi-am dat seama că locuitorii din Boyle n-au nicio vină.

Suntem nebuni de legat.

N-ai fi în siguranță în Drumbán.

Am o întrebare, Séamie.

De ce ai rămas aici?

Am simțit că n-am de ales.

Tu de ce te-ai întors?

Din același motiv.

Îmi pare rău, Wendy!

Ce mai face părintele?

Vai de mine!

Ce strălucitoare sunt stelele acasă!

Nu pare de-a locului.

Cum adică?

Arată de parcă a mers la sală.

- Uite-l că vine. - Ce ți-a zis, Séamie?

Ce mama dracului?

- Așa e în showbiz. - Pene!

Wendy!

Îmi face o deosebită plăcere

să anunț că vom filma în Drumbán.

Am reușit!

Ce veste nemaipomenită!

Asta îți doreai, nu?

Da. O să fie grozav.

Orașul se va schimba.

Abia așteptăm să începem și mă bucur că m-am întors acasă.

De unde o cunosc?

Abia aștept ca întreaga lume să cunoască povestea

și să-mi revăd vechii prieteni.

Azi, Joanne căuta pe Google despre marijuana.

- Tată! - Ce?

REZERVAȚIA PĂSĂRILOR VÂNATUL INTERZIS!

Wendy!

Era o navă extraterestră?

Subtitrarea (română): Deluxe Media Traducerea: Georgiana Stanculescu