Original subtitles

Voluntari din toate zările,

Pentru a şterge umilinţa

Fiţi mereu gata să sfidaţi moartea,

Cu o singură dorinţă, Cu acelaşi imbold.

Strângeţi-vă în jurul drapelului.

ACADEMIA MILITARĂ SPECIALĂ ST CYR

L-aţi alungat pe ocupant.

Cântaţi, cadeţi !

Comandouri din Africa, comandouri mândre,

Comandouri din Africa, lei la atac,

Fără milă, mânuiţi-vă cuţitele.

Mai tare, cadeţi !

Fără milă, apăraţi steagul,

Un model de tărie şi credinţă.

Curajul vostru să ne fie lege

Sub violenţa atacurilor voastre,

În ciuda greutăţii poverilor voastre.

Haide, grăbiţi-vă!

Mai repede!

Până la capătul traseului!

Puneţi-vă căştile! Intraţi în apă!

Haideţi, mişcaţi-vă, cadeţi!

Puneţi-vă căştile! În apă!

Mişcaţi-vă, cadeţi!

Mai repede!

Puneţi-vă căştile!

În apă!

În apă!

La naiba, e rece!

Frigul e în mintea voastră!

La naiba, ce rece e!

Nu-mi simt degetele.

- Nu-mi simt mâinile! - Mişcă!

Haideţi, mişcaţi-vă!

Mi-au amorţit picioarele.

Avansaţi!

Mişcaţi-vă!

Mişcaţi-vă!

Avansaţi!

Ajutaţi-mă! Mi-e frig.

Avansaţi!

Dă-mi drumul!

- Lumina! - Aprindeţi-o!

Alo? Da, îl chem.

Ismaël, pe tine te caută.

- Cine e? - Mama ta.

E în regulă, frăţioare.

Nu-ţi face griji.

Îmi pare rău, mamă...

Ce s-a întâmplat?

Un accident, au spus.

Dar cum?

Nu ştiu.

Vin să ne ia într-o oră. Vom afla mai multe acolo.

I-am donat organele.

Nu ştiu în ce stare o să-l găsim.

- Bună. - Bună...

Trebuie să ne rugăm la Dumnezeu, soră.

Hajar...

Bună, drăguţo.

Îmi pare foarte rău, mătuşă.

Du-te şi stai jos.

Bună ziua, dnă Saïdi. Condoleanţele mele.

Sunt gen. Caillard, şeful academiei.

Regret că ne întâlnim în astfel de împrejurări.

A fost un accident tragic.

Aïssa era un tânăr strălucit.

Aveam mari speranţe pentru el.

Armata este o familie...

Bună ziua.

Leroy, Frédéric. Am fost partenerul lui Saïdi... lui Aïssa.

Îmi pare sincer rău.

- Ce s-a întâmplat? - Nu ştiu.

Ce vrei să spui?

Nu am fost în acelaşi grup. Nu am văzut.

Bună ziua, tinere.

Bună ziua.

- Pot vorbi puţin cu tine? - Da.

Au fost lucrurile fratelui tău, le avea asupra lui.

Au fost returnate după autopsie.

Bună ziua, doamnă, sunt capelanul Mustaphi.

Am spălat trupul răposatului dv. fiu.

Să-i dea Dumnezeu har.

Dumnezeu să vă îndrume spre răbdare.

Îi aparţinem Lui şi trebuie să ne întoarcem la El.

Dnă Saïdi, îmi dau seama că este foarte dureros,

însă trebuie să discutăm despre înmormântarea fiului dv.

Am dori să ştim ce părere aveţi...

cu privire la anumite aspecte.

Din punct de vedere religios, respectăm ritualul musulman?

Vom găsi o moschee pentru janazah .

Doriţi o ceremonie militară?

Da, este important pentru el.

Să iau legătura cu comandantul de la Les Invalides

pentru a organiza ceremonia?

Les Invalides?

- Fă demersurile necesare. - Da, dle general.

Locul de înmormântare...

Aveţi un cavou de familie?

Sau preferaţi cimitirul militar?

Doamnă?

Da, cimitirul...

Cimitirul militar este în regulă.

Nu s-a intenţionat nicio umilinţă. Nu a fost hărţuire în sensul legal.

Dar activitatea nu a fost supravegheată de academie.

A fost undeva la mijloc.

A fost un bahutage , o iniţiere în tradiţii cu final nedorit.

Ancheta iniţială arată că

toţi cadeţii din anul al doilea nu au respectat regulile de siguranţă.

Există o diferenţă între activitatea din jurnalul de bord

şi cea care a avut loc, în timpul căreia Aïssa şi-a pierdut viaţa.

Din aceste motive,

cazul va fi redefinit ca omor prin imprudenţă.

Trebuie să aşteptăm concluziile finale,

dar e clar că moartea lui Aïssa putea fi evitată.

Cât timp trebuie să aşteptăm?

Ancheta va dura ceva timp.

Dar vă promit că legea îşi va face treaba, doamnă.

ALGERIA, IUNIE 1992

Înotaţi!

Ce faceţi? Veniţi încoace!

Ascultaţi!

Ce se întâmplă? Înotaţi.

Nu puteţi înota?

Ce se întâmplă? Înotaţi!

Înoată, Ismaël! Înoată, Aïssa!

Nu pot să înot.

Mă doare nasul.

- Mă doare prea tare. - Ce?

Lasă-mă să văd.

I-ai dus la ora de franceză?

- Nu. - De ce?

Nu ne-am dus.

Trebuie să facă progrese la franceză.

Ce-i asta?

Opreşte maşina.

Unde te duci?

- Acasă la Blida. - Blida?

Unde este hijabul soţiei tale?

- Îmi pare rău, am uitat. - Pune-l.

- Controlează-ţi soţia. - Îmi pare rău, frate.

Ce meserie ai?

Lucrez în mecanică.

Eşti mecanic?

- Şi eu lucrez... - Taci din gură!

Nu lucrează. Stă acasă cu băieţii.

Stă acasă?

Afară! Ieşi afară! Şi tu!

- Ieşi afară, am spus! - Uşor.

Uşor, e însărcinată.

E însărcinată.

- Nu te atinge de copiii mei! - E însărcinată.

Taci, femeie!

- Poliţist? - Nu, el e...

- Poliţist? - Nu, el e...

- Taci din gură! - Eşti poliţist sau nu?

Nu, lucrez în mecanică, v-am spus.

Nu pot rămâne în ţara asta.

- Unde o să te duci? - În Franţa.

Ce vei face acolo?

- Nu avem niciun viitor acolo. - Băieţii nu au niciun viitor aici.

Eu nu pot pleca, sunt soldat.

Nu, tu eşti tatăl lor, iar eu nu voi naşte aici.

Nu ne putem permite.

- Voi vinde casa. - Nu, n-o s-o vinzi.

E casa mea.

- Nu mă sperii. - E casa mea, nu a ta.

Nu vinzi nimic.

Asta e casa mea.

- De ce strigă? - Pentru că vor să plece în Franţa.

Eu vreau să rămân aici.

Plec cu băieţii!

- Bomboanele sunt mai bune în Franţa. - Nu-mi pasă.

- Ieşi afară din casa mea. - E a mea.

- Ieşi afară! - Taci din gură!

La naiba cu Franţa.

Ieşi afară din casa mea! Nu înţelegi! Ieşi afară!

Când te întorci acasă?

În curând.

Tată, este adevărat că mergem în Franţa?

Cine ţi-a spus asta?

Nimeni.

Nimeni.

Tata îi va nimici în curând pe toţi băieţii răi.

Lucrurile vor merge mai bine, Inshallah .

- Franţa nu este pentru noi, să ştii. - Da.

Vrei să mergi în Franţa?

- Vrei să mergi în Franţa? - Nu.

Şi atunci...

Să traversăm.

TRĂIASCĂ FRONTUL ISLAMIC DE SALVARE

Vino aici, fiule.

Este nevoie de un proiect economic, bazat pe ştiinţă,

iar religia musulmană încurajează această ideologie.

Un bun musulman munceşte ca societatea să avanseze. Aşa apare progresul.

Ţara îl merită, iar oamenii trebuie să lupte pentru el.

Cum ne-au depăşit alte ţări?

Datorită ştiinţei şi tehnologiei. Islamul...

Stai!

Recunoaşte că ai furat-o. Recunoaşte! Mâinile sus!

Mai sus!

Te-am prins!

Ce faceţi? Ismaël, ridică-te!

- E un joc. - Ridică-te!

E un joc. Nu-ţi face griji.

Nu e un joc. Dă-mi aia. Dă-mi-o!

- Asta nu e o jucărie. - E o jucărie, nu e adevărată.

- Este o jucărie. - Nici măcar nu e amuzant.

- Cine este jucătorul tău preferat? - Al meu e tata.

Al meu e Maradona.

Plecăm în Franţa, Adil. M-am hotărât.

Nu-mi voi lăsa copiii să-şi irosească viaţa aici.

Lucrurile nu vor merge mai bine.

Adil, fă ce vrei.

Dar copiii mei nu vor rămâne în această ţară.

Trebuie să plec.

O urgenţă la clinică. Adil, trebuie să plec.

Băieţi, veniţi la mine!

Ismaël, aştept.

Ai grijă de fratele tău. Nu deschide la nimeni.

- Cine e? - Eu. Deschide uşa.

Mi-am uitat cheile.

Deschide.

Haide, deschide uşa.

Aïssa! Deschide!

Deschide. Haide!

- De ce n-ai deschis uşa? - Îmi pare rău, tată.

De ajuns. Duceţi-vă la culcare.

Ismaël...

- Unde a pus mama paşapoartele? - Nu ştiu.

- Vorbeşte mai tare, n-am auzit. - Nu ştiu.

Unde sunt paşapoartele?

Nu ştiu.

Vino încoace.

Ştiu când minţi.

Zâmbeşti ca acum.

Drăguţule...

Unde a pus mama paşapoartele?

- Nu ştiu. - Încetează!

Nu mai minţi.

Unde sunt paşapoartele?

Jur că nu ştiu.

Spune adevărul.

Întreb pentru ultima oară.

Unde sunt paşapoartele?

Habar n-am.

- Le-ai ascuns tu? - Nu.

- Le-ai ascuns. - Ba nu.

Ba da, le-ai ascuns, ea mi-a spus.

- Cine? - Mama.

Unde sunt paşapoartele?

- Nu ştiu... - Încetează!

Jur că nu ştiu.

Nu ştiu...

Nu ştiu unde sunt paşapoartele.

Unde mergem?

Haide!

Intră.

Unde mergem, tată?

Unde te duci?

Tată, unde te duci?

Urcă în maşină.

Tată...

Unde te duci?

Ieşi afară.

Ieşi afară, am spus.

Afară!

- Vino, Aïssa. - Lasă-mă!

Fugi!

Ismaël, du-l acasă! Du-te dracului, Adil!

Fugiţi, băieţi!

Îşi răpeşte copiii, cheamă poliţia!

Ce pui la cale, Saïdi?

- Adil, te-am văzut! - Cheamă poliţia!

Vrei să-ţi răpeşti copiii?

Cheamă poliţia, îşi răpeşte copiii!

Nu, nu-l putem lua.

Aïssa, nu e loc pentru el.

- Nu vreau să merg! - Aïssa...

- Calmează-te. - Te urăsc! Te dispreţuiesc!

Nu-l putem lua.

Calmează-te.

Sunt furios! Nu te vreau!

Aïssa, ajunge !

Calmează-te, Aïssa. Calmează-te, Aïssa!

Dnă Saïdi, ştiu că nu vă consolează,

dar chiar dacă eu aş muri în Franţa,

nu aş avea dreptul la Les Invalides.

Au loc funeralii militare la Les Invalides

pentru soldaţii care au căzut în timpul operaţiunilor de peste hotare.

Moartea slt. Saïdi nu este conformă cu această regulă.

Credem că o gardă de onoare formată din camarazii săi

la cimitirul municipal din Bobigny ar fi un omagiu frumos.

- Asta este ceea ce vă oferim. - Nu.

Nu vreau ca fiul meu să fie înmormântat la Bobigny.

În acest caz, unde, doamnă ?

În cimitirul militar.

Ca toţi soldaţii.

Aşa cum aţi promis.

N-am promis nimic.

Comandamentul general a preluat cazul şi veţi colabora cu mine acum.

Cum au murit?

Ceilalţi din Bobigny?

Fiecare caz

este diferit.

Corect. Aveţi multe cazuri de omor prin imprudenţă?

Ismaël.

- Nimic pentru moment... - Hărţuirea voastră mi-a ucis fratele.

- Bahutage , nu hărţuire. - Care e diferenţa?

Bahutage vă permite să ucideţi?

Emoţiile îţi întunecă judecata, tinere.

Judecata mea...

Ismaël...

Vino cu mine.

Hai să facem o plimbare.

Vă înţelegem durerea, dnă Saïdi. Cu adevărat.

Şi ne vom strădui să facem acest calvar mai puţin dureros.

Dar trebuie să fiţi rezonabilă.

Nu te poţi purta aşa!

Îşi bat joc de noi.

Nu putem să-i înfruntăm.

Sunt speriaţi.

Les Invalides ar însemna că ei sunt responsabili.

Ai dreptate.

Dar fratele tău nu a murit ca un erou.

A murit din cauza camarazilor lui idioţi.

Aşa că îi sunt datori cu Les Invalides .

Ismaël... te rog.

Gândeşte-te la mama ta.

Las-o să-şi îngroape fiul în pace.

Ai crescut.

- De ce eşti aici? - Am venit să-mi văd fiul.

- A spus că e tatăl fratelui tău. - Da, e fiul meu.

Îmi pare rău.

Dacă domnul sau mama nu îşi dau acordul, nu vă putem lăsa să intraţi.

- Mulţumesc, aţi procedat corect. - Ce?

Adil Mohamed Saïdi.

Sunt tatăl lui. Uitaţi!

Îmi pare rău pentru asta.

Hai să vorbim.

- Ştiu că îmi porţi pică. - Pleacă, te rog.

Ascultă...

Avem un cavou de familie în Algeria. E bun pentru Aïssa.

Nu.

Îl luăm pe fratele tău, îl îngropăm în ţara lui natală.

Pe un deal însorit.

Preferi să-ţi încredinţezi fratele colonizatorilor?

Armata franceză l-a ucis.

Vino.

Ai copii?

- Ascultă... Ai copii? - Nu e treaba ta.

Ai auzit de iertare?

Nu-i pot cere iertare după înmormântare. E prea târziu.

Te implor, lasă-mă să-l văd. E fiul meu.

- E prea târziu. - E fiul meu.

E prea târziu.

Îi este frig. Ştiu că îi este frig.

Băieţelului meu îi este frig.

Puiul tău e delicios.

- Îmi aminteşte de cel al mamei. - Nu, al ei era mai bun.

Un exerciţiu de iniţiere sau o hărţuire? Mulţi se întreabă.

În noaptea de luni spre marţi, Aïssa Saïdi a luat parte...

A venit şi el.

A vrut să-l vadă pe Aïssa.

Cine?

L-ai lăsat să intre?

Nu.

- Aïssa e fiul lui. - A venit să-şi uşureze conştiinţa.

E prea târziu acum.

Te referi la tata?

- A venit? - Ismaël...

Nu-l poţi exclude de la înmormântarea fiului său.

Vreau să-l văd.

Mănâncă.

Nu l-am văzut niciodată. Nici măcar nu ştiu cum arată.

El nu vrea să te vadă.

- Eşti nebun să spui asta... - E adevărat.

- Ismaël, nu mai decide pentru alţii. - Te rog...

- Vorbesc serios. - Poftă bună !

Eşti mândru de tine?

Cine spune că nu vrea să îl vadă?

- Te rog... - Ce?

- Linda... - Nici tu nu vrei să mă asculţi?

Ce-i asta?

- Linda, ajunge. - Vrea să decidă pentru toată lumea.

Tu decizi pentru cei morţi, pentru cei vii...

Dar toate deciziile tale sunt greşite.

Rezolvă-ţi problemele.

Nu poţi dormi?

Nu.

Alger?

Aici sunteţi voi, când eraţi copii, în Saint-Denis.

- Tu ai făcut poza? - Da.

Uite.

L-am spălat.

Probabil că tatăl tău a citit în ziare.

Cum arată?

Mai bătrân, mai cărunt.

Are cârje. Şchiopătează.

În rest, tot la fel.

Legat de ce a spus Brahim, nu ştiu...

Mă tot gândesc la asta.

- A plecat acum 19 ani. - Nu, eu sunt cea care a plecat.

Iar Aïssa e şi fiul lui.

În noaptea aceea, de ce...

De ce a vrut să-l ia pe Aïssa şi nu pe mine?

Nu ştiu.

Aïssa a vorbit despre primele sale săptămâni la academie?

Fiul meu era mândru să fie la St Cyr.

Era visul lui.

Ce a spus despre bahutage ?

Tradiţiile sunt transmise prin cântece

în jurul mormântului lui Napoleon

sau la Verdun pentru Primul Război Mondial.

Cât despre bahutage şi umilinţele sale,

ce ar fi trebuit să-mi spună?

În ce a constat?

Mi-a spus că a fost trezit noaptea pentru a merge în pădure,

privat de hrană, obligat să servească...

O serie de jocuri stupide, umilitoare.

Cei din anul doi nu-i lăsau niciodată să se odihnească.

Era epuizat.

Aïssa era un înotător bun?

Nu vă înţeleg întrebarea.

De ce mă întrebaţi asta?

Trebuie să ştii să înoţi ca să ajungi la St Cyr, nu?

Da.

Atunci de ce mă întrebaţi asta?

- Răspundeţi, doamnă Saïdi. - Nu.

Vreau să ştiu de ce întreabă.

Pentru anchetă, nu-i aşa?

Pe cine investighezi?

Pe fiul meu sau pe cei care l-au ucis?

2 ANI ÎNAINTE

Mamă, îmi spune că m-am îngrăşat. Spune-i.

Te-ai îngrăşat un pic.

Poliţia! Deschideţi!

Toţi arabii care sărbătoresc Crăciunul sunt arestaţi!

- Nu poţi s-o laşi mai moale? - Uite.

O bem mai târziu.

Şi cadourile.

Haide înăuntru.

- Ce-i asta? - Nimic.

Ce ai mai făcut acum?

Crăciun Fericit, mamă. Uite.

- Crăciun fericit. - Am adus un pui grozav.

Nu mai mânca, e aproape gata.

Aïssa a prins vreun zbor?

Nu e uşor.

Biletul de întoarcere Taipei-Paris costă prea mult.

- Uite. - Mulţumesc.

- Ce este? - Uită-te.

Mulţumesc.

Ce este?

- Mătuşă... - Mulţumesc, Ismaël.

- Ce este, Yacine? - Un iPod.

- Un ce? - Este un iPod.

- Un iPod? - Seńor...

Ismaël, mulţumesc foarte mult.

- Mulţumesc, Isma. - Ce sunt astea?

- Ţigări? - Eşti bancher acum?

- Am câştigat la loteria fotbalului. - Frumos.

E minunat.

Asta e pentru tine.

Ia-l.

- Ce drăguţ. - Foarte drăguţ.

Mulţumesc, nepoate.

Ne răsfeţi.

- Superbi. - Ce frumoşi sunt...

Chiar prea frumoşi.

Nu e un pic cam mult?

Pune-i înapoi în pungă.

- Mai vrea cineva cafea? - Nu, mulţumesc.

- Copii, nişte suc? - Nu, mulţumesc.

Nu este un Crăciun adevărat dacă nu suntem cu toţii.

Dar nu a putut fi aici.

- A cerut ceva? - Nimic.

E prea mândru, ca tine.

M-aş fi bucurat să-l ajut, dar nu am bani.

Sunt îngrijorată pentru el.

- Pot să mă duc să-l văd. - Nu.

Îl vei deranja.

Lasă-l în pace, se ocupă de ceva important.

Fratele tău face un masterat.

Trebuie să stăm la locul nostru.

Doamnelor şi domnilor,

bine aţi venit la Aeroportul Internaţional Taipei Songshan.

Ora locală este 19:55,

iar temperatura este de 21° Celsius.

Ce bine arăţi!

- De ce-ai venit aici? - Să te văd.

Julie. Fratele meu, Ismaël.

- Mă bucur să te cunosc. - Şi eu mă bucur să te cunosc.

- Drăguţă. - Termină.

- E prietena ta? - Să mergem. Gata!

- Cum a fost zborul? - Perfect, am dormit.

Bine.

E foarte cald.

Îmi plac creveţii.

- Ce? Creveţi, nu? - Da, ai accent.

Nu sunt englez.

El e cel deştept, iar eu sunt cel amuzant.

Cum se spune "frate" în chineză?

Didi.

Micuţul meu didi a fost întotdeauna gelos pe umorul meu.

Nu e chiar aşa de amuzant.

Vezi... Chiar şi în chineză, glumele lui nu sunt amuzante.

La naiba. Îmi pare rău. Sunt neîndemânatic...

Trebuie să mă spăl pe mâini.

- Ştiu câte ceva despre tine. - Nu sunt aşa.

Vreau să eviţi problemele.

Nu înţeleg.

Vreau să spun...

Nu-l băga pe Aïssa în belele.

- Cum te cheamă? - Julie.

Bine, Julie... Nu te cunosc. Nu mă cunoşti.

Aşa că, te rog, dă o şansă păcii.

Vreau doar să mă asigur că şederea ta va fi plăcută pentru toată lumea.

Nu ştii despre ce vorbeşti.

Păstrează-ţi calmul.

Îmi place de ea!

E amuzantă! E foarte amuzantă!

Crăciun Fericit.

De la mama.

E de la mama.

Ce fular frumos!

Mulţumesc.

Şi asta e de la mine.

- Îţi place? - Mulţumesc.

Frumos, nu?

E original! E automat.

- Pentru aventurieri. - Am văzut.

- Încearcă-l. - Mai târziu.

- Să văd cum îţi vine. - Mai târziu, bine.

Bună.

Haide.

Bună, Pei!

- Pei, el e fratele meu, Ismaël. - Bună, Pei.

Nu vorbeşte niciodată.

În şase luni, nici măcar un salut.

Vrei ceva de băut?

Vino.

Locul ăsta e ciudat.

- Cu ea, e ca în The Ring . - Da, ştiu.

- De ce stai aici? - Am găsit un loc în campus.

Este în curs de rezolvare.

Mi-a scris tata?

Nu.

A trecut o veşnicie.

- Cât îţi trebuie pentru un apartament? - Nimic.

- 300, 400 de euro? - Nu, e în regulă.

- Stai în camera mea. - Nu.

Oaspetele primeşte dormitorul.

Când spaniolii au colonizat Taiwanul, i-au botezat pe băştinaşi.

Oamenii spun că apa este sfântă.

Crezi în miracole?

Cred în mine.

Tu?

- Mama îşi face griji pentru tine. - Nu trebuie.

Ai peste 30 de ani, Isma.

Nu-ţi face griji pentru mine.

Nu mă refer la bani.

Eşti în Franţa, poţi obţine pregătirea pe care ţi-o doreşti.

Nu vrei o slujbă, o familie, copii?

Tu ce vrei să faci?

Să-mi termin masteratul şi să încerc la St Cyr.

Armata?

Vorbeşti serios?

- Ce faci? - Bine!

- Fratele meu, Ismaël. - Jason.

Şi tu, ce vrei să faci?

Eu? Vreau să fiu fermier.

- Dar tata vrea să fac bani. - Într-o bancă?

Da, cam aşa.

Şi tu?

Nu ştiu. Lucrez pe ici pe colo.

Eşti freelancer?

Da, cam aşa.

Ştii ce vrea să facă Aïssa?

Bineînţeles! Vorbeşte tot timpul despre asta.

Ce-i rău în asta?

Dacă tu nu ştii ce să faci cu viaţa ta, n-ar trebui nici eu să ştiu.

Eu îmi iubesc viaţa! Şi viaţa mea mă iubeşte.

Nu sunt sigur.

Ai studiat atât de mult, încât ai putea lucra oriunde.

Ştii că, dacă mâine, ar fi o intervenţie militară,

tineri soldaţi ca mine vor fi trimişi să-i protejeze pe oameni.

Unde?

- În Siria. - Vrei să mori în Siria?

Dacă pot salva măcar o viaţă, ar merita.

Ai grijă de familia ta.

Dacă vrei să schimbi lucrurile,

ar trebui să intri în politică!

Nu, nu sunt sigur!

Dacă nu pot deveni Churchill, nu merită!

Eşti mai aproape de Saddam Hussein.

- Uită-te la faţa ta, omule! - Du-te dracului!

Tu du-te dracului!

Ştii ce? Uită-te la mine.

Voi fi primul general-maior arab al armatei franceze.

Şi voi primi oameni în biroul meu, fumând shisha şi bând ceai.

Nu este ca în "Counter-Strike".

Ai putea ucide pe cineva?

Pentru Franţa, da.

Am venit aici cu Aïssa.

Înainte de St Cyr.

Mă tot cicălea, "Mănâncă aşa, nu aşa."

"Aranjează-ţi pantofii". S-a legat şi de părul meu.

Va fi ciudat acum.

Nu ţi se pare ciudat?

Singurul mort de la inducţia lor e un arab?

Nu te băga în asta, Yacine.

"Nu te băga în asta."

Les Invalides e prea bun pentru noi?

De ce să-l îngropăm la Bobigny?

La televizor, am auzit că sunt toţi rasişti la St Cyr.

Rasiştii nu l-ar fi recrutat niciodată.

Nu-ţi mănânci cartofii prăjiţi?

Scuzaţi-mă.

Am păstrat un moment de linişte pentru fratele tău.

Cum se simte mama ta?

Nu ştiu.

Trebuie să-i fii alături.

Ştiu cât de greu este.

Am pierdut o fiică când eram de vârsta ta.

Îmi pare rău.

- Care era numele ei? - Nina.

Avea trei ani.

Nina...

În teatrul de operaţiuni, ştim că oamenii noştri sunt în pericol.

În Kosovo, Afganistan, Coasta de Fildeş...

Mulţi au căzut.

Când am fost promovat la comanda Academiei St Cyr,

am crezut că am terminat-o cu moartea.

Deci te-a văzut tata?

Ne vom aminti de tine.

În uniforma ta frumoasă...

Frumos...

Tânăr...

Cel care nu a dat greş niciodată.

Tuturor le va fi dor de tine.

De ce ai plecat?

Toţi mă privesc...

ca pe o dezamăgire.

Văd asta.

Văd asta în ochii ei.

M-ar schimba pe mine cu tine într-o clipă.

Tata te alesese deja.

Aşa stau lucrurile.

- Acum alergi? - Da.

Aşa tunzi un bonsai?

- Vrei să încerci? - Nu.

Mamă, nu vreau să fac probleme.

Am văzut pânza albastră.

L-ai lăsat să intre?

Ar fi trebuit să-ţi cer permisiunea?

Am vrut să îl vadă.

Să aibă partea lui de durere.

Nu ştiu dacă plângea pentru Aïssa...

sau pentru el însuşi.

Dar m-am simţit bine să îl văd suferind.

Doamne, iartă-mă.

Frumos, nu?

Moartea slt. Saïdi ne-a devastat.

Acum, este timpul să găsim puţină pace.

Decretul ministerial privind funeraliile lui Aïssa.

Colonelul Mohamedi va supraveghea punerea sa în aplicare.

Dacă nu aveţi nicio obiecţie, domnule, aş dori ca St Cyr să acopere

toate costurile înmormântării slt. Saïdi.

- Emmanuel, nici o obiecţie? - Nu, domnule.

Îmi pare rău, dar nu este suficient.

Ismaël, dacă îmi permiţi...

Este o ofertă demnă de fratele tău.

Poate că da.

Dar nu este ceea ce am cerut.

S-au făcut eforturi considerabile.

Este o înmormântare frumoasă.

Am înţeles în legătură cu Les Invalides.

Dar de ce aţi renunţat la cimitirul militar?

De ce?

Mă tem că a fost o neînţelegere.

Cimitirul militar, ca Les Invalides ,

este pentru soldaţii care au căzut în operaţiuni peste hotare.

Acestea sunt regulile.

Acum oferim un omagiu la Fortul Vincennes

şi un loc de veci la cimitirul Père Lachaise.

Cu tot respectul, dle generale,

dacă fiul meu s-ar fi întors din Siria sau Afganistan într-un sac,

ucis de inamic,

aş fi înţeles. Aş fi acceptat.

El a ales războiul.

Şi-ar fi dat viaţa pentru Franţa.

Dar să fie ucis la St Cyr din cauza camarazilor săi...

Nu eram pregătită pentru asta.

Dar vă mulţumesc pentru ofertă.

Vom discuta despre asta în familie.

- Dacă nu vă deranjează. - Nu, deloc. Bineînţeles.

Foarte bine. Mergem?

- Domnilor... - Doamnă.

Trebuie să fac o plimbare singură. Ne vedem mai târziu.

Trebuie să recunosc că

cei din familia Saïdis sunt... complicaţi.

Sunt foarte conştienţi de importanţa simbolurilor.

La fel ca noi, Alexandre. La fel ca noi.

Dle general, cum procedăm cu cei responsabili de moartea lui Saïdi?

Cei responsabili vor fi suspendaţi pentru două săptămâni.

Este inadecvat, dle general.

Cer excluderea lor, pentru onoarea academiei.

Alexandre... Onoare, serios?

Onoarea este dată şi de imagine.

Cum vom arăta dacă vom da afară cadeţi pentru o gafă?

Numiţi asta o gafă?

Eu o numesc abatere.

Dle general, având în vedere minciunile şi şmecheriile lor,

consider că astfel de cadeţi nu mai sunt demni de St Cyr.

Concluziile anchetei noastre vor fi înmânate

ministrului în câteva zile.

Regret că trebuie să te disciplinăm şi pe tine, Alexandre.

Zece zile de suspendare.

Un gest pur simbolic. Nu avem de ales.

Trebuie să se vadă că acţionez.

Dar, desigur, vei rămâne comandant al academiei.

Te rog să eviţi să fii văzut

în afara academiei în timpul suspendării.

"Pur simbolic"?

Nu chiar.

Ştiţi, dle general, pot accepta orice.

Dar refuz să văd pe unul dintre oamenii mei pătat.

Armata îi oferă o înmormântare frumoasă.

Celebrată de cei care i-au cauzat moartea.

Şi ei sunt oamenii tăi.

Să nu o luăm pe această cale.

E un drum căptuşit cu spini, care duce la o fundătură.

Dle general!

Nu vă pot lăsa să intraţi, nu e uşor.

- E în regulă, las-o baltă. - Nu-ţi face griji.

- Mama ta? - E bine.

Yacine e bine?

Ne-a fost dor de tine, omule.

Cât a trecut?

Doi ani, nu?

- Isma? - Ce?

Ai vreo veste

pe partea legală ?

- Trebuie să aşteptăm. - Ce să aşteptaţi?

Ei spun că poate dura mai mulţi ani.

Dacă ciupeşti un televizor, o maşină, ai proces rapid şi mergi la puşcărie.

Dar dacă omori un tip...

eşti în regulă ani de zile, după care primeşti o sentinţă cu suspendare.

- Justiţia. - E nebunie curată.

- Organizaţi un marş. - Să se facă dreptate.

Aïssa a murit în timpul iniţierii.

Sau aşa se spune la televizor.

Organizată de alţi cadeţi, fără supraveghere? Asta e hărţuire.

- Acolo îi spun bahutage . - Da, bahutage .

Hai să organizăm un marş.

La naiba cu marşul. Tot ce înţeleg ei sunt revoltele.

Punem baricade...

Da, o revoltă pe cinste!

O revoltă ? Când ai fost jefuit, ai renunţat la telefon.

Viteazul cartierului!

Viteazul cartierului.

Întotdeauna a fost un romantic.

Nu-l crede, spune prostii.

Ia-ţi mâinile de pe mine.

Am făcut 250 de marşuri, pentru ce? Pentru nimic.

Doar muniţie pentru fascişti. Ştii ce să faci?

Ce?

Vorbesc serios acum.

Trebuie să fie decorat.

Trebuie să fie onorat. Asta e important.

Tipii ăia l-au ucis.

Trebuie să recunoască.

Dacă ar fi fost un alb pe nume Michel sau François,

ar fi fost decorat fără probleme.

Medalia de Onoare imediat. Dar pentru el... va fi greu.

Fratele tău va fi într-un loc pentru musulmani,

nu cu necredincioşi sau păgâni nenorociţi.

Necredincioşi? Am fost plecat doi ani

şi între timp ai devenit un imam băutor de bere...

Termină.

Bem aceeaşi bere.

Te crezi 2Pac? Ai vrut să faci un album, iar acum eşti 2Pac!

Numai Dumnezeu mă poate judeca!

E cum spune el, frate. Avem singurul imam toxicoman.

Junkimam.

E o legendă.

Uită-te la asta. Fantastic.

Primul meu imam toxicoman.

Avem mărturii interesante.

- Poftiţi. - Mulţumesc.

În special aceasta de la unul dintre organizatori, care spune:

"Traversarea a fost infernală. Am cerut să se oprească, era periculos."

A spus asta unui alt organizator.

Acesta din urmă a refuzat să se oprească în ciuda pericolului.

Cel care nu a vrut să se oprească, cum îl cheamă?

Hugues Ledolev.

Cadeţii din anul doi au ascuns activitatea de superiorii lor.

Dar comandantul academiei

ar fi trebuit să solicite un raport de siguranţă.

Îi vom distruge pe toţi.

Îi vom da în judecată şi îi vom dezonora.

Gen. Caillard, comandantul academiei, este principalul vinovat.

Nu vom dezonora pe nimeni.

Îl vreau pe Ledolev.

El l-a trimis pe Aïssa la moarte.

St Cyr, armata şi sistemul sunt toţi responsabili.

Dacă e vina sistemului, atunci nu e vina nimănui.

Aïssa trebuie să se odihnească în pace.

Fratele tău a fost expus şapte zile.

Nu vreau să-l văd cum se descompune. Nu vreau.

Ăsta e război, frate!

Haide!

Mai ai o viaţă!

Nu mă ajuţi deloc.

- Maturizează-te. - Am pierdut din cauza ta.

Haide, îţi iau ceva de mâncare.

- Cum merge cu Julie? - Bine.

- Asta-i tot? - Nu, foarte bine.

- Da? - Grozav.

- Eşti îndrăgostit? - Da. Şi?

- Ce căţeluş drăguţ. - Nu începe.

Ar trebui să-ţi găseşti pe cineva care să te suporte.

Nu-ţi face griji, sunt bine.

Eşti bine?

- Lasă-mă să văd. - Termină.

Hei, tu!

Şi tu. Veniţi încoace.

Luaţi loc.

Vorbiţi chineză?

- Mă descurc. - Bine.

Tinerii cu care v-aţi luptat

ne-au spus versiunea lor.

Băutura ne-a făcut să ne pierdem controlul.

Îmi pare foarte rău.

- I-am luat apărarea fetei. - Taci.

A atacat-o fără motiv.

Ce-a fost asta?

Îi pare rău că lucrurile au luat o întorsătură urâtă.

Ai viză de student?

Da. Sunt la TaiDa.

TaiDa?

Noi nu ne batem aşa aici.

Nu suntem sălbatici.

Ai putea fi exmatriculat pentru asta...

Ai înţeles?

Îmi pare rău.

Mulţumesc.

Puteţi pleca.

- De ce ai venit? - Încetează.

Du-te înapoi la Paris. Faci numai probleme.

Da, e vina mea.

Sigur. Eşti un ratat.

Ţi-ai distrus viaţa şi familia noastră.

- Tu ai distrus-o. - Ba nu, tu.

- L-am pierdut pe tata din cauza ta. - Nu te-am oprit să te vezi cu el.

Ce păcat că tata nu te iubeşte.

Taci dracului din gură!

Poftim.

Nu-l vreau.

Îmi pare rău că ne-am bătut.

Vorbesc serios, îmi pare rău.

Văruieşte-ţi pereţii.

Arată ca cei din prima noastră casă din Pierrefitte.

Cu pătuţul lui Yacine pe masă.

Vreau să uit asta.

Dacă tata ar fi rămas, ar fi fost altfel.

- Vorbeşti serios? - Cu tata, ar fi fost mai bine.

Mulţumesc.

Mulţumesc.

- Poftă bună! - Mulţumesc.

E şi wasabi acolo dacă vrei.

Crezi că ar fi fost mai fericită?

Las-o baltă.

Erai prea tânăr să-ţi aminteşti ce a făcut el.

Anumite lucruri nu le uit.

Nici eu.

Ce altceva aş fi putut face?

Era hotărât să ne ţină în Alger.

Iar mama era hotărâtă să plecăm.

Ne-a luat în cele din urmă, da?

Nu. El a refuzat să vină.

Tata a fost soldat.

Aş fi făcut la fel.

Nu aş fi putut părăsi Franţa dacă eram în război.

Vara asta, voi merge la Alger să-l văd.

Nu a rămas acolo.

S-a mutat în Spania.

A început o nouă viaţă.

Cu o altă soţie, copii, o altă familie.

Unchiul Brahim i-a întâlnit în Alicante acum câţiva ani.

Întreabă-l.

Mama ştie?

De asta a încetat tata să mai scrie?

Nu ţi-a scris niciodată.

Mama a făcut-o.

Atunci m-ai minţit mereu?

Ea nu a vrut să-ţi spună.

Ştia că te va răni.

Bine ai venit.

- Ce mai faci? - Bine!

Mă bucur să te văd.

El este fratele meu, Ismaël.

Îmi pare rău pentru bătaia din club.

Ai mers un pic prea departe.

Ştiu, îmi pare foarte rău.

- Este ultima ta seară în Taipei? - Da.

Eşti trist?

Cam aşa.

Mulţumesc că ai avut grijă de fratele meu.

- Îmi place de el. - Ştiu.

Este foarte greu să ştiu ce simte.

Crede-mă, e uşor să-ţi dai seama când Aïssa nu place pe cineva.

Chiar cred că te place.

Eşti un frate bun.

Nu sunt sigur.

Trei... doi... unu...

Un An Nou fericit!

Nu am bani.

Nu am.

Nu am.

Aşteaptă.

Un An Nou fericit!

Poftim.

Mulţumesc.

- Eşti bine? - Da.

Corpul a fost expus mai mult de o săptămână.

Pentru a respecta rămăşiţele fratelui tău,

vizitele trebuie să înceteze.

Îmi pare rău.

Ce e?

Ce s-a întâmplat, Ismaël? Ce e?

Ismaël, ce e?

Mamă!

Nu vreau Marseilleza. Nu o vreau.

Suntem alături de dv., domnule.

Bună, Ismaël.

Dragă dnă Saïdi...

Suntem alături de dv., doamnă.

Fii curajos, tinere.

Toţi, la comanda mea,

prezentaţi onorul!

Slt. Aïssa Saïdi,

în numele ministrului apărării,

îţi conferim medalia de aur a Forţelor Naţionale.

O să pierzi zborul?

Nu.

Bună.

- Încotro? - La aeroport.

Pentru fratele meu.

Cântaţi şi călătoria e gratis.

Mulţumesc.

- Ce a spus? - Nimic.

Cântaţi. Taxi gratis!

- Gratuit? - Da.

- Cântăm? - Nu.

- Haide, e gratis. Sigur? Gratis? - Da. E gratis.

Cum funcţionează? Ca YouTube?

Domnule, îl ştiţi pe ăsta?

Strada!

PENTRU FRANŢA

PENTRU FRATELE MEU, LT. JALLAL HAMI

SubRip & Sync: LEONTIN subs.ro TEAM (c) www.subs.ro

Subtitrare: FAST TITLES MEDIA