Original subtitles

Expansiunea spa�iului.

Lumea a �ncercat de mii de ani s�-i �n�eleag� imensitatea.

Am fixat telescoapele spre el �i am trimis nave spa�iale.

�i totu�i e imposibil de mare.

C�l�tori�i �mpreun� cu noi pentru o or� din ve�nicie.

S� vedem ce �nseamn� "mare" �i "departe", c�t e de departe.

�n descoperirea Cosmosului.

DESCOPERIREA COSMOSULUI

5,9 miliarde de kilometrii distan�� de P�m�nt.

4,5 miliarde de kilometrii.

Pe m�sur� ce c�l�torim, dincolo de orbita lui Pluto,

ne putem pune �ntrebarea:

Dac� distan�ele �n sistemul nostru solar sunt a�a de mari,

c�t de vast poate fi Universul ?

�i dac� mai exist� ceva dincolo de el.

Jupiter. La o distan�� de aproape un miliard de kilometrii de P�m�nt.

O centur� de asteroizi.

La o distan�� de 278 milioane de kilometrii de P�m�nt.

Aproape de cas�, putem vedea Marte.

Plantat� ad�nc �n sufletele noastre, se afl� dorin�a nestins� de explorare.

De a merge dincolo de necunoscut

�i de a ne l�rgi cuno�tin�ele, pentru �ntreaga omenire.

�n anul 1962, pre�edintele John F. Kennedy,

ne-a provocat curiozitatea pentru explorare

cu celebrul discurs despre Lun�.

"Ei bine, spa�iul este acolo, �i vom urca."

"�i Luna �i planetele sunt acolo, "

"�i noi speran�e pentru cunoa�tere �i pace, se afl� acolo."

"�i de aceea, la �nceput, cerem binecuv�ntarea lui Dumnezeu"

"�n cea mai periculoas� �i primejdioas� aventur�"

"la care omul s-a angajat vreodat�."

�apte ani mai t�rziu, �n vara anului 1969,

Saturn V, cea mai puternic� rachet� construit� de om,

�nalt� c�t o cl�dire cu 36 de etaje,

a lansat trei oameni �n cea mai ambi�ioas� aventur� spa�ial�.

Spre astrul luminat, care ne-a permis s� m�sur�m

trecerea timpului, de-a lungul a mii de ani.

Luna.

Ne-a luat aproape trei zile, s� ajungem la vecina noastr�.

�ntre timp, milioane de oameni de pe P�m�nt, �i-au �inut r�suflarea.

Cu fiecare or�, ducea omenirea mai departe dec�t oric�nd.

O c�l�torie ce transporta mii de ani de vise �i aspira�ii omene�ti.

Atunci, �ntr-un scurt moment de inspira�ie,

acel "salt uria� pentru omenire",

a schimbat pentru totdeauna sensul a ceea ce putem face.

Pentru a putea �n�elege temeinic expansiunea spa�iului,

s� �ncepem cu vecina noastr�.

Cu singurele dou� locuri �n care omul a pus piciorul.

Luna e singurul satelit natural al P�m�ntului.

�i unul foarte mare.

De aproape un sfert din diametrul P�m�ntului,

e a cincea lun� ca m�rime, din sistemul solar.

E at�t de mare �i at�t de aproape, �nc�t atrage P�m�ntul.

Provoac� mareele oceanice �i chiar stabilizeaz� P�m�ntul.

Luna se afl� la o dep�rtare de 384 de mii de kilometri.

Dar �n termeni astronomici, se afl� practic una deasupra celeilalte.

Dac� Luna ar fi o minge de tenis, pus� chiar aici,

P�m�ntul ar fi de dimensiunea unei mingi de baschet, aflat� pe margine.

Asta �nseamn� o distan�� de �apte metrii.

Departe dar totu�i foarte aproape.

F�r� gravita�ia Lunii, P�m�ntul s-ar �nclina

�i s-ar balansa haotic �n jurul axei sale

�n locul modestei fluctua�ii.

Dac� P�m�ntul s-ar �nclina prea mult,

cantitatea de lumin� ce ar atinge suprafa�a, s-ar schimba,

�i ar produce deplasarea unor cantit��i mari de ghea�� �ntre polii.

�i �n restul planetei.

Ar avea un efect profund asupra echilibrului climatic.

Din fericire, Luna ne �ine �n siguran�� de haos �i de fluctua�ia climei.

Prins� �ntr-un str�vechi dans orbital continuu,

for�ele gravita�ionale ale P�m�ntului, atrag Luna,

plas�nd planeta noastr� �ntr-un cerc, ca o minge legat� cu sfoar�

�n loc s� se plimbe liber� prin spa�iu.

Ar putea fi greu de imaginat,

dar Luna se �nv�rte �n jurul P�m�ntului cu o vitez� de 3540 km/h.

Mai repede dec�t viteza unui glonte.

Luna pare c� nu se mi�c�, dac� o privim de pe P�m�nt.

De pe cerul nostru, Luna apare �ntotdeauna ca fiind sta�ionar�.

De fapt, toate obiectele de pe orbit�, par ca fiind sta�ionare.

Dar ce vedem, nu e ceea ce pare.

C�nd vedem imagini ale Sta�iei Spa�iale Interna�ionale,

sau mai recent, retragerea navetei spa�iale

orbit�nd lini�tit� cu o vitez� de 346 km/h

deasupra suprafe�ei P�m�ntului,

e greu s� percepem c�t de repede se deplaseaz� nava spa�ial�.

�n realitate, merge de 20 de ori mai repede dec�t viteza unui glonte.

Astronau�ii de la bordul Sta�iei Interna�ionale,

pot privii r�s�ritul Soarelui, la fiecare 90 de minute.

S� presupunem c� nava ar zbura pu�in mai aproape de suprafa�a p�m�ntului.

Ce am vedea la o vitez� 2700 km/h de aici, de pe p�m�nt ?

Nici nu �ti ce a venit �i din ce direc�ie.

Se va contopii cu p�m�ntul la o vitez� de 8 km pe secund�.

Nici nu o vei auzii p�n� nu va trece de tine.

�i p�n� atunci, va disp�rea dup� orizont

�nainte de a avea �ansa s� �ntorci capul.

Acum putem aprecia mai bine distan�ele �n spa�iul cosmic

�i viteza, ce a f�cut posibil

s� vizit�m cel mai apropiat vecin, Luna, �n doar trei zile.

C�nd ne vom re�ntoarce, vom vizita cel mai important vecin.

Se afl� la o distan�� de 149 de milioane de kilometrii.

Soarele.

Aceasta este vedeta sistemului nostru solar.

F�r� el, P�m�ntul �i Luna, nu ar fi dec�t ni�te planete reci �i �ntunecate

plutind f�r� niciun scop, prin spa�iul cosmic.

Cu mult �nainte de Rena�tere, matematicienii au afirmat

c� Soarele este centrul sistemului nostru solar.

Omul a cunoscut importan�a sferei aurii de pe cer.

N-au avut nevoie de planetariu,

un model mecanic al sistemului nostru solar,

s� �tie c� Soarele ne asigur� lumina �i c�ldura.

Chiar dac� sunt sute de miliarde de stele �n galaxia noastr�,

Soarele este cel mai important.

Cel pu�in pentru noi.

O vizit� pe Soare, nu este posibil�, bine�n�eles.

Nu are suprafa�� solid�.

Doar o mas� incandescent� de gaze numit� fotosfer�.

Cu c�t v� apropia�i mai mult de nucleu,

cu at�t mai dens va deveni gazul.

La o distan�� de 160 de mii de kilometrii de suprafa��,

a�i ajuns �n zona radiativ�.

Unde radia�iile termice circul� anevoios, din centru.

Dac� ve�i merge mai ad�nc,

ve�i ajunge chiar la sursa �ntregii energii solare.

Nucleul Soarelui.

Aici sunt 15 milioane de grade celsius.

Aici e locul unde e creat� toat� lumina �i c�ldura,

care o primim pe P�m�nt.

Soarele are aproximativ 4,5 miliarde de ani.

Dup� 5 miliarde de ani, va consuma cea mai mare parte din combustibil,

se va r�cii �i se va transforma �ntr-o gigant� ro�ie.

Mercur �i Venus, la milioane de kilometrii distan��,

vor fi �nghi�ite de Soare, �n expansiunea sa.

C�t de mare poate fi aceast� imens� sfer� incandescent� !

Din sistemul nostru solar, e cea mai mare.

Ea este planeta Mercur.

Venus.

Marte.

S� facem cuno�tin�� cu Jupiter.

�i planeta Saturn.

Sunt cele mai mari planete.

Dup� cum vede�i, nu se compar� �n dimensiune.

Soarele este at�t de mare �i puternic !

Produce c�mpuri de energie magnetic�.

Asta genereaz� erup�ii intense �i foarte spectaculoase.

Radia�ii de �nalt� energie.

Sunt denumite "erup�ii solare".

�i sunt de c�teva ori mai mari dec�t P�m�ntul.

Dac� c�l�tori�i de cealalt� parte a lumii, �ntr-un avion comercial,

�ti�i c� va fi un zbor foarte lung.

Zbur�nd f�r� �ncetare deasupra planetei noastre,

ne va lua mai mult de 45 de ore.

Asta �nseamn� aproape dou� zile cu avionul.

Cu o circumferin�� de 109 de ori mai mare dec�t a P�m�ntului,

o c�l�torie �n jurul Soarelui, ne va lua cam 200 de zile.

�n zilele fierbin�i de var�,

vom putea �nc� s� sim�im c�ldura Soarelui.

Chiar �i a�a, sursa de c�ldur�

se afl� la 150 de milioane de kilometrii dep�rtare.

Din fericire, planeta noastr� se afl� la o distan�� potrivit� de erup�iile solare.

Nici prea aproape, dar nici prea departe.

De fapt, dac� Soarele ar �nceta brusc s� mai lumineze,

ar trece 8 minute pentru a observa acest lucru de pe P�m�nt.

Soarele are o mas� enorm�.

Exercit� o atrac�ie gravita�ional�

ce determin� ca planetele s� orbiteze �n jurul s�u.

C�nd vedem modele la scal� sau ilustra�ii

a planetelor ce orbiteaz� �n jurul Soarelui,

e imposibil s� putem percepe distan�a dintre ele.

Sunt prea mari.

Dac� am pleca de pe Soare,

�i am face o excursie c�tre planetele vecine,

c�l�torind cu viteza rachetei Apollo V,

ne-ar lua 60 de zile s� ajungem la cea mai apropiat� planet�, Mercur.

Dar s� ne a�ez�m �i s� ne facem confortabili, e doar �nceputul.

Ne va lua 112 zile s� ajungem la Venus.

Dup� cinci luni de c�l�torie prin spa�iu, am ajunge pe P�m�nt.

Trei luni mai t�rziu, putem vedea planeta Marte.

Dar nu am ajunge la Jupiter dec�t dup� doi ani

de la plecarea ini�ial� de pe Soare.

Apoi vor mai trece �nc� doi ani ca s� ajungem la Saturn.

La patru ani dup� asta, am ajunge �n final la Uranus.

Dac� vre�i s� vede�i neap�rat planeta Neptun,

ne va lua mai mult de 13 ani de c�l�torie prin spa�iu.

�i, dup� un total de 18 ani, vom ajunge la Pluto.

Aproape 6,4 miliarde de kilometrii distan��.

Sistemul solar e imens.

Reprezint� doar un fir de nisip al galaxiei noastre.

Soarele nostru cel familiar �i str�lucitor,

a disp�rut pur �i simplu printre miliardele de stele din Calea Lactee.

Cat de departe poate c�l�tori �n spa�iu,

cea mai rapid� nav� spa�ial� construit� de om ?

Vom afla �n continuare.

Dup� o lung� c�l�torie de la Soare, c�tre planetele vecine,

avem o idee mai bun� despre c�t de departe se afl� acestea.

�i tot ce am v�zut, nu ne spune mare lucru

despre istoria celor trei miliarde de ani ale sistemului solar.

Dar la periferie, �ntr-un grup numit "Centura Kuiper",

obiectele sunt aproape instabile.

Aici, ve�i g�si c�teva planete pitice, inclusiv Pluto,

precum �i milioane de corpuri cere�ti �nghe�ate, rotindu-se prin spa�iu.

Acestea sunt r�m�i�e �nghe�ate ale unor planete.

Dateaz� din timpul form�rii sistemului solar,

cu aproximativ 4,6 miliarde de ani �n urm�.

Aici, aceste obiecte �i p�streaz� o traiectorie constant�,

dincolo de planetele sistemului nostru solar.

Dar uneori, perturba�iile gravita�ionale ale lui Neptun sau Uranus,

vor arunca a�a numi�ii "bulg�ri murdari", �n interiorul sistemului solar,

unde vor deveni comete cu perioad� scurt�.

Cel mai probabil, va dura c��iva ani p�n� se vor dezmembra,

pe m�sur� ce se vor apropia de c�ldura Soarelui.

C�ldura solar� va evapora straturile exterioare ale corpurilor de ghea��,

eliber�nd gaz �i praf.

V�nturile solare, va aduna aceste particule �ntr-o coad� lung�

orientate �n opozi�ie cu soarele.

Pentru explorarea sistemului solar, �n anul 1977,

NASA a lansat dou� sonde spa�iale.

Voyager 1 �i Voyager 2.

Ele se deplaseaz� cu o vitez� de 56 de mii de kilometrii pe or�.

�n anul 1980, dup� aproape o decad�,

sonda spa�ial� Voyager, trecea de Saturn.

Dup� asta, a urmat Centura Kuiper.

Voyager 1 a fost primul obiect realizat de om

ce s-a aventurat �n spa�iul interstelar.

Misiunea lor: s� exploreze limitele c�mpurilor magnetice ale Soarelui.

Dincolo de Centura Kuiper, la marginea regatului Solar,

se afl� o structur� gigantic� cunoscut� sub numele de "Norul Oort"

care �ncepe la 748 de miliarde de kilometrii, distan�� de Soare.

Acesta e sistemul solar extern Icy Shell.

E locul de origine a cometelor cu orbit� lung�.

O asemenea comet�, Hale-Boop,

a ie�it din Norul Oort, l�s�nd �n urm� o d�r� de lumin�, �n drum spre Soare.

�n anul 1997, cometa Hale-Boop, a putut fi vizibil� cu ochiul liber

c�nd s-a �ntors, aproape de P�m�nt.

S-a aflat la o distan�� de peste 160 de milioane de kilometrii.

Ultima oar� c�nd cometa a fost a�a aproape de P�m�nt,

a fost acum 4200 de ani �n urm�.

Grecia Antic� �i Imperiul Roman, erau pe cale s� se nasc�.

Cometa Hale-Boop se �ndreapt� acum �napoi c�tre Norul Oort.

�nghe��nd �nc� odat�.

�i de data asta, nu mai las� o d�r� luminoas� prin spa�iu,

�i nu se va mai re�ntoarce dec�t dup� 2400 de ani.

C�t de multe r�m�i�e din aceste planete de ghea��,

poten�iale comete cu perioad� lung�, plutesc �n Norul Oort ?

Mai mult de un trilion.

G�ndi�i-v� �n felul �sta.

Sunt 7,17 milioane de cristale �ntr-un kilogram de zah�r.

Am avea nevoie de aproape 140 de tone de zah�r

pentru a ob�ine un trilion de cristale de zah�r.

Num�rul de comete din Norul Oort.

Norul Oort e at�t de masiv, �nc�t se crede c� se �ntinde

la o treime din distan�a p�n� la Proxima Centauri.

E steaua cea mai apropiat� de noi, dup� Soare.

Dar cea mai apropiat� stea vecin�, e la o distan�� de 4,3 ani lumin�.

E totu�i un drum foarte lung.

Sondei Voyager, i-ar trebui mai mult de 1500 de ani

doar pentru a ajunge la �nceputul Norului Oort.

Pentru a ajunge la Proxima Centauri,

i-ar mai trebui �nc� 80 de mii de ani.

E de dou� ori durata de la apari�ia omului preistoric din pe�ter�

�i p�n� la civiliza�ia din zilele noastre.

Pentru a c�l�tori de la P�m�nt, la urm�torul grup de stele,

aflat la o distan�� de 4,3 ani lumin�,

va trebui s� parcurgem mai mult de 40 de trilioane de kilometrii.

Pentru a face o excursie ca asta,

vom avea nevoie de o nav� spa�ial� suficient de mare

s� poat� purta genera�ii �ntregi de c�l�tori spa�iali.

O nav� spa�ial� mare c�t un ora�.

A�a cum ne-a �nv��at istoria, ideea unui sistem heliocentric,

unde planetele se rotesc �n jurul Soarelui,

a fost un concept periculos, �n perioada Rena�terii.

Doar cu c�teva sute de ani mai devreme, �n anul 1592,

a existat un filozof italian care a �ndr�znit s� afirme

c� stelele sunt corpuri cere�ti asem�n�toare Soarelui.

Ideea nu a picat prea bine Vaticanului.

Dup� un proces �ndelungat, Inchizi�ia roman�,

l-a g�sit pe Giordano Bruno vinovat de erezie.

Sau deoarece credea c� Universul e infinit

iar stelele nu sunt la distan�e egale, fa�� de P�m�nt.

Sunt la distan�e diferite fa�� de Soare,

cu planete proprii care se rotesc �n jurul lor.

Giordano Bruno a pl�tit cu via�a, pentru asta.

�n anul 1600, a fost ars pe rug.

Pentru a m�sura exact distan�ele imense dintre stele �i galaxii,

vom avea nevoie de o m�sur� mai mare.

O m�sur� a distan�ei bazat� pe viteza luminii.

Lumina se deplaseaz� cu o vitez� de circa 300 de mii de km/s.

Dac� trimitem un fascicol luminos, de la P�m�nt la Lun�,

aflat� la o distan�� de 385 de mii de kilometrii,

lumina ar ajunge �n 1,3 secunde.

Practic, c�t ai clipii din ochi.

De la P�m�nt la Marte, aflat� la 223 de milioane de km dep�rtare,

aceluia�i fascicol luminos, iar trebui aproape 13 minute, ca s� ajung�.

P�n� la Jupiter, peste 30 de minute.

P�n� la Saturn, o or� �i zece minute.

Pentru a ajunge �n lumea de ghea�� a planetei Pluto,

chiar �i cu viteza luminii, ar dura aproape cinci ore �i jum�tate.

�n afara sistemului solar, distan�ele cresc exponen�ial.

Avem nevoie de o unitate de m�sur� mai mare.

Anul lumin�.

E distan�a pe care o parcurge lumina �ntr-un an de zile.

V� aminti�i de Proxima Centauri, steaua noastr� vecin� ?

E la o distan�� de 4,3 ani lumin�.

La peste 40 de trilioane de kilometrii.

Dar de ce privim a�a aproape ?

�n fiecare s�pt�m�n�, astronomii descoper� lumi noi, �ndep�rtate.

Se numesc exoplanete.

La 20 de ani lumin� de P�m�nt, �n Constela�ia Balan�ei,

se afl� o stea ro�ie.

Se nume�te Gliese 581.

Savan�ii cred c� aceast� planet�, ca �i P�m�ntul, ar putea orbita.

Cu o atmosfer� corespunz�toare, aceasta ar putea sus�ine via�a.

Ce ne-ar trebui s� putem c�l�torii acolo ?

S� ne imagin�m c� peste 100 de ani,

vom putea construi o nav� interstelar� capabil�

s� se deplaseze cu 10% din viteza luminii.

Ar fi rapid�.

Dar tot ne-ar trebui c�teva sute de ani

ca s� ajungem la cea mai apropiat� exoplanet�.

Nava ar trebuie s� fie lung� de c��iva kilometrii,

m�rimea celui mai mic ora�, cu o complet� autosus�inere.

Capabil� de a parcurge distan�e enorme, de-a lungul genera�iilor.

Ve�i avea nevoie de o nav� capabil� s� sus�in� mii de membri ai echipajului.

Multiple genera�ii de oameni.

Pentru o c�l�torie de 200 de ani.

Ca �i muncitorii care au construit Catedrala Medieval�,

dar care nu au tr�it s� o poat� vedea terminat�.

Copiii, copiii copiilor vo�tri,

vor c�l�torii toat� via�a, �n aceast� arc� interstelar�

�i tot nu vor apuca s� vad� steaua Gliese 581.

Vor parcurge doar jum�tate din drum.

Iar asta e doar o scurt� c�l�torie, pe marele vapor spa�ial.

Vecinii Soarelui nostru, se extind dincolo de 4000 de ani lumin�.

�i e doar un col� al galaxiei noastre.

Pentru a trece pe la vecini,

oamenii se vor �mbarca, ca �ntr-o vibra�ie epic�,

la bordul acestei uria�e colonii spa�iale.

Nobili no�trii exploratori, vor p�r�si P�m�ntul pentru totdeauna

�tiind c� �n interiorul navei, vor trebui s� poarte de grij� genera�iilor viitoare.

Tot �nainte. Spre o lume �ndep�rtat�.

Unde omenirea ar putea din nou, locui �i prospera, pe un p�m�nt.

Genera�ia de pe nava spa�ial�, merge mai departe.

Parcurg�nd marile distan�e din spa�iu, la viteze extraordinare.

"�nainte", e destina�ia.

O lume nou� �i ciudat�.

La care pasagerii �i echipajul, doar pot visa.

Poate p�rea o c�l�torie la infinit.

Am str�b�tut doar o p�rticic� din Calea Lactee.

Ca s� putem p�r�sii galaxia noastr�,

va trebui s� m�rim puterea navei, la o vitez� de neimaginat

pentru a putea p�trunde ad�nc �n spa�iu.

Doar ce am �nceput,

s� �n�elegem c�t de mare poate fi galaxia Calea Lactee.

Privind spre cer noaptea, uneori o putem vedea de pe P�m�nt.

Acel disc �n form� de insul�,

�i-a primit numele de la acea f�ie l�ptoas�, ce se �ntinde pe tot cerul.

Acele puncte luminoase ce par stele,

sunt de fapt roiuri de stele.

Milioane de roiuri de stele.

�sta e doar centrul galaxiei.

E partea cea mai luminat� din galaxie.

Nu putem vedea de pe P�m�nt, toat� Calea Lactee

deoarece ne afl�m �n interior.

Calea Lactee e peste tot �n jurul nostru.

Cine-i poate acuza pe str�mo�ii no�trii ?

Ce credeau c� P�m�ntul este centrul Universului.

Soarele nostru r�sare �n fiecare diminea��

�i or�nduie�te fiecare sear�

oferind noaptea, o privire splendid� c�tre paradisul ceresc.

Dar acest soare, c�nd nu se afl� pe cerul albastru,

a�a cum se vede de pe P�m�nt, devine �n negura spa�iului,

doar una din sutele de miliarde de stele din Calea Lactee.

C�nd privim c�tre stelele �ndep�rtate,

�tim c� sunt la trilioane de kilometri distan��.

Dar sunt la distan��, numai fa�� de punctul nostru de observa�ie.

Din alt punct de observa�ie, departe �n spa�iu,

Soarele devine steaua ce se afl� la distan��.

Pentru a ob�ine aceast� imagine cu uria�a Cale Lactee,

trebuie s� fi la milioane de ani lumin� dep�rtare.

Num�rul mare de stele,

roiurile, constela�iile, sorii vecini,

ne cople�esc sim�urile pur �i simplu.

Unde se afl� Soarele �i sistemul solar, �n aceast� imagine ?

Nici m�car nu �ncerca�i.

Calea Lactee are o grosime de o mie de ani lumin�

�i 100 de mii de ani lumin�, �n diametru.

De unde s� �ncepem s� punem �n perspectiv� un num�r ca �sta ?

S� �ncepem cu num�rul �nsu�i.

100 de mii de ani lumin�, e egal cu circa 965 de cvadrilioane de kilometri.

Totu�i, ce �nseamn� asta ?

S� privim altfel lucrurile.

Dac� v� a�eza�i �i ve�i lua un creion �i o f�ie de h�rtie foarte lung�,

�i ve�i avea timp s� desena�i 600 de cvadrilioane de semne,

s� zicem c� ar fi cele 11 simboluri astrologice ale planetelor

din sistemul nostru solar, pe care s� le repeta�i la nesf�r�it,

acea bucat� de h�rtie, ar putea �nconjura Soarele

mai mult de trei mii de ori.

Acum, dac� �n locul acelor simboluri

�ncerca�i s� v� imagina�i 965 de cvadrilioane de kilometri,

cam at�t ar fi de mare Calea Lactee.

Totu�i, asta nu ne ajut� prea mult, nu ?

�n centrul galaxiei noastre, se afl� un grup compact de stele b�tr�ne

cunoscut sub numele de "Sagittarius A".

E centrul a celor mai misterioase �i energetice fenomene din Univers.

Cea mai amenin��toare, violent� �i imens� gaur� neagr�.

Aici, gravita�ia e at�t de puternic�, �nc�t nici lumina nu poate sc�pa.

G�urile negre, din nucleul galaxiilor spiralate,

ca �i Calea Lactee, nu pot fi v�zute.

Dar savan�ii au putut s� o identifice,

urm�rind comportamentul stelelor din apropiere.

Dup� cum sunt atrase de gaura neagr�.

Chiar �nainte de a le absorbi,

creeaz� o cantitate imens� de radia�ie luminoas�.

Are o densitate de patru milioane de ori mai mare, dec�t a Soarelui.

Gaura neagr� din Sagittarius A,

este locul unde stelele �i roiurile masive de stele, dispar f�r� urm�.

Iar timpul �i spa�iul, a�a cum le cunoa�tem, �nceteaz� s� existe.

Pe c�t e de mare Calea Lactee,

e zguduitor c�nd te g�nde�ti c� galaxia noastr�

e doar o spiral� obi�nuit�, �ntr-un col� mititel din spa�iu.

S� zicem c� genera�ia noastr�, face o modificare substan�ial�,

�i c� acum, se pot deplasa cu viteza luminii.

�nc� iar mai trebui 2,5 milioane de ani, ca s� ajung� la Andromeda,

cel mai apropiat vecin din galaxie.

Chiar �i la viteza luminii, aceast� modificare, nu va conta prea mult.

Dac� totul merge perfect, urma�ii vor ajunge

printr-o gaur� de vierme, �n neobi�nuita galaxie Andromeda.

S� sper�m c� au g�sit o planet� locuibil�.

Vor trebui s� se preg�teasc� s� p�r�seasc� nava

ca s� g�seasc� surse de hran�, s� construiasc� ad�posturi,

s� recreeze �i s� formeze o societate.

E apogeul unei misiuni de milioane de ani, pe aceast� planet�.

Imagina�i-v� sosirea �n aceast� stranie lume nou�.

E ca �i P�m�ntul, poate cu forme diferite de via��.

Mi�carea de rota�ie, poate fi un termen complet diferit.

Pe moment, cam astea sunt visurile.

Dar tot a�a, p�n� nu demult, a existat o c�l�torie pe Lun�.

Ce va rezerva viitorul pentru specia noastr� de pe P�m�nt ?

�ntr-o bun� zi, va fi oare necesar� o c�l�torie spre lumi �ndep�rtate ?

O c�l�torie dincolo de ceea ce putem observa.

�tim c� spa�iul e imens.

Dar c�t spa�iu e acolo, �n Univers ?

�n continuare, vom explora mai ad�nc �n spa�iul cosmic.

Avem o nav� spa�ial� care ne poate duce acolo.

�i vom c�uta f�r� �ncetare, locul unde �ncepe timpul �i spa�iul.

�n anul 1923, un t�n�r astronom, pe nume Edwin Hubble,

lucra la un observator din Mount Wilson, California.

A privind ad�nc �n spa�iu, �i a observat

ce credea a fi o forma�iune din Nebuloasa Andromeda.

Astronomul american a f�cut o serie de fotografii alb-negru

cu care, �n cur�nd, va face istorie.

Nu �i-a dat seama imediat.

Dar Hubble a f�cut una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului XX.

Andromeda nu era un roi de stele din Calea Lactee.

Edwin Hubble, descoperise o alt� galaxie.

Dar c�t de multe galaxii sunt dincolo de Calea Lactee ?

�n anul 1990, NASA a lansat un puternic telescop orbital,

numit dup� Edwin Hubble,

pentru a examina cele mai �ndep�rtate �ntinderi ale spa�iului.

De dimensiunea unui autobuz,

telescopul Hubble, orbiteaz� �n afara distorsiunii atmosferei terestre.

Timp de 20 de ani, Hubble a surprins �i trimis pe P�m�nt,

cele mai uimitoare �i detaliate imagini ale Cosmosului.

De la Nebuloasa Inelului, la Constela�ia Lirei, din partea de nord,

la roiurile stelare gigant, �nconjurate de un gaz str�lucitor.

Tot ce-a r�mas de la exploziile stelelor gigant,

p�n� la galaxiile spiralate.

De la giganticii "St�lpii ai Crea�iei",

la roiurile deschise de stele, din apropierea galaxiilor pitice.

Nebuloasa Carina.

Trei ani lumin�, m�rime.

Galaxii spiralate.

La 13 milioane de ani lumin�, distan�� de P�m�nt.

Telescopul Hubble a transmis imagini uluitoare, una dup� alta.

Dar o imagine de la telescopul Hubble, capturat� �i asamblat�

dup� o perioad� de patru luni, �n anul 2003,

este cea mai important�.

E imaginea revolu�ionar� a lui Edwin Hubble, din anul 1923,

a galaxiei Andromeda.

La prima vedere, nu par altceva dec�t ni�te stele, pe cerul nop�ii.

Dar la o privire atent�,

putem observa mai mult de zece mii de obiecte.

Nu sunt stele, sau sisteme solare.

Nici m�car roiuri de stele.

Aproape fiecare, din aceste globuri mici �i luminoase,

sunt galaxii.

Savan�ii au denumit aceste imagini "Ultra Deep Field".

Cel mai surprinz�tor lucru la aceast� imagine,

e c� din cele zece mii de galaxii vizibile, pe un singur cadru,

se ob�ine un num�r de 124 de milioane de galaxii, pe �ntregul cer.

Pentru a ob�ine imaginea, astronomii de la NASA, au pozi�ionat telescopul

spre o zon� mic�, �ntunecat�, �i aparent, f�r� con�inut.

Apoi au a�teptat.

Nu aveau nici o idee despre ce vor g�si �n acel petic �ntunecat.

Ca s� ave�i o idee spre ce a fost �ndreptat Hubble,

imagina�i-v� c� sunte�i un astronaut plutind �n spa�iu.

�ine�i un creion cu bra�ul �ntins, iar imediat l�ng� radier�,

�n acea p�rticic� din spa�iu, se afl� zece mii de galaxii.

Progresiv, �n imaginea captat�, astronomii au putut descoperi

peste cinci mii de galaxii.

Inclusiv cele mai vechi.

Considera�i c� sunt imagini cu primele momente ale form�rii Universului.

Lumina acestor galaxii,

a c�l�torit spre noi, de mai mult de 13 miliarde de ani,

duc�ndu-ne �napoi, foarte aproape de momentul Big Bang.

C�te galaxii sunt acolo, �n Universul cunoscut ?

P�n� la Edwin Hubble, astronomii credeau c� e doar una singur�.

Calea Lactee.

Dar acum, NASA estimeaz�

c� sunt sute de miliarde de galaxii, chiar acolo, �n spa�iul cosmic.

Universul are vreun sf�r�it ?

�i dac� da, mai exist� ceva dincolo de el ?

Nu exist� nici o teorie.

Oamenii de �tiin�� �nc� �ncearc� s� �n�eleag�

vasta complexitate a unui Univers aflat �n expansiune.

M�rimea spa�iului e mai mare, dec�t ne putem noi imagina.

Dar vom continua s� ne urm�m instinctul natural de a explora.

Suntem din ce �n ce mai aproape.

�n descoperirea Cosmosului.

Traducerea �i adaptarea VENTER ADRIAN