All language subtitles for Life.2009.720p.BluRay.x264.AAC-[YTS.MX]

VIATA

Planeta noastr� e c�minul

a peste 30 milioane de tipuri
de animale si plante.

Fiecare individ se lupt� pentru
supravietuire.

Oriunde privesti, pe uscat sau �n ocean,
sunt exemple extraordinare

despre lupta fiintelor vii pentru
a r�m�ne �n viat�.

Acesta e t�rmul Floridei.

Aici, sunt urme ciudate pe fundul m�rii

semne ale strategiei unui animal deosebit.

E vorba de delfinii cu bot gros,

unul din cele mai inteligente animale
de pe P�m�nt.

Prada lor e un peste foarte
lunecos si iute.

Delfinii �ns�, au inventat un mod
cu totul nou de a v�na.

Bat cu putere din coad�, �n jos,
ridic�nd m�lul din apa mic�.

Apoi �noat� �n cercuri str�nse

si creeaz� un inel de m�l �n jurul
bancului de pesti.

Inelul care se str�nge,
prinde pestele �n interior ca o plas�.

Panicati, pestii sar ca s� scape.

Dar pic� exact �n gura delfinilor
care-i asteapt�.

Din nou si din nou,
delfinul conduc�tor creeaz� un cerc,

�nainte ca ceilalti s� se alinieze �ntr-o
sincronizare perfect�.

Acesti delfini sunt singurii
care au dezvoltat

acest comportament de v�n�toare,
ce le ofer� avantaje.

Acest tip de avantaje pot face diferenta
�ntre viat� si moarte,

�n lupta de supravietuire
a celui mai bun.

Aceast� serie dezv�luie strategiile cele
mai spectaculoase si extraordinare

pe care animalele si plantele le-au
dezvoltat pentru a r�m�ne �n viat�.

Pentru fiecare creatur�,
fiecare zi e plin� de provoc�ri,

pe care trebuie s� le dep�seasc� cumva,
pentru a supravietui.

PROVOC�RILE VIETII

Kenya,
faimoas� pentru felinele ei mari.

Sunt v�n�torii supremi.

Gheparzii s-au specializat �n
v�n�toarea �n vitez�.

Desi foarte rapide, sunt creaturi fragile,

construite s� sprinteze dup� pr�zile mici.

Nu au puterea sau greutatea unui leu

pentru a dobor� animale mari.

Acest mascul e deosebit.

Nu trebuie s� v�neze singur.
A �nv�tat c� puterea rezid� �n num�rul mare.

Nu sunt doi gheparzi, sunt trei.

Toti sunt frati.

Si-au schimbat tactica
si f�c�nd asa,

si-au luat prada prin surprindere.

Au �nv�tat c� dac� coopereaz�

pot dobor� pr�zi mari.

Un strut.

O pas�re care domin� un ghepard
prin �n�ltime si greutate.

Nu poate zbura ca s� scape de pericol,
dar poate da lovituri mortale de picior.

O femel�, neatent� la pericole.

Chiar dac� sunt trei tot e riscant.

Dac� unul din ei e r�nit, ceilalti doi nu vor
reusi s� doboare o prad� at�t de mare.

Pe de alt� parte, dac� vor reusi,
r�splata

e urias�.

Masculul a z�rit unul din frati,
dar numai unul.

Nu e �ngrijorat.

Apoi, brusc sunt trei !

Femela e mai �nceat� �n evitarea pericolului

si gheparzii schimb� tinta.

E nevoie de efortul si greutatea combinat�
a celor trei frati

ca s� doboare
o pas�re at�t de puternic�.

Chiar si acum strutul poate aplica
o lovitur� fatal�.

P�n� acum, fratii c�stig�.

Strutii nu au reusit �nc� s� g�seasc�
o cale de a evita astfel de tactici.

Alte animale au dezvoltat si ele
tactici surprinz�toare de dep�sire a dusmanilor,

nu prin forta brut�
ci cu arme extraordinare.

Madagascar.

O lume ciudat�,
unde nimic nu e ceea ce pare.

Pentru a v�na aici e nevoie
de furisare si siretlicuri.

�n copaci tr�ieste maestrul ambuscadelor.

C�lug�rita.

Foarte bine camuflate si rapide ca un fulger,

aceste insecte sunt pr�d�tori foarte eficienti.

Dar p�n� si ele sunt v�nate.

Cameleonul.

Camuflajul s�u exceptional �i permite
s�-si schimbe culoarea

pentru a se potrivi mediului �nconjur�tor.

�si misc� ochii independent pentru
a urm�ri prada.

Se strecoar� l�ng� victim�,
p�n� c�nd se afl� �n raza lui de actiune.

Atunci lanseaz� o super arm�.

Limba lui t�sneste cu viteza de 15 m/s.

Nu numai c� loveste tinta, dar o si apuc�.

Dar putini v�n�tori au succes permanent.

Pentru ei o v�n�toare e doar o mas�.

Pentru prad�, miza e mult mai mare.

E vorba de viat�... sau moarte.

�n timp ce �n Antarctica anotimpul se schimb�
de la prim�var� la var�,

intr�ndurile si golfurile, se dezgheat�.

Animalele p�trund aici pentru a se hr�ni.

Acestea sunt foci m�nc�toare de crabi.

De fapt nu m�n�nc� crabi, ci krill,

creveti mici care
se adun� cu miliardele �n aceste ape.

Acesti m�nc�tori de crabi stau
pe banchize, �n sigurant�.

Dar cum intr� �n ap�, devin foarte vigilenti,

si au de ce.

Balene ucigase.

Aici �n Antarctica, multe balene ucigase
tr�iesc numai cu peste.

Aceste balene sunt �ns� diferite.
S-au specializat �n v�n�toarea de foci.

Aceast� foc� �noat� �n larg,
neatent� la pericolul ce o p�ndeste.

Cel putin p�n� acum.

E �n mare pericol. Scap� numai dac�
se poate ascunde sub aceast� banchiz� mic�.

A fost �ns� descoperit� si �nconjurat�.

Acum agilitatea e singura ei sans�.

Se fereste, st� c�t poate de aproape
de banchiz�.

E �ncercuit�.

Balenele str�ng latul, preg�tindu-se s� ucid�.

V�n�torii nu-si ating �ntotdeauna telul.

�n cele din urm�,
hot�r�rea focii si �ndem�narea sa,

de a se folosi de protectia ghetii,
o ajut� s� scape.

Balenele pleac�.

Recent s-a observat c� balenele ucigase

au rezultate mult mai bune
c�nd v�neaz� alte specii de foc�.

Focile m�nc�toare de crabi, ca aceasta,
necesit� prea mult� munc�.

Creaturile care tr�iesc �n largul oceanului
nu au unde se ascunde de pr�d�tori.

Siguranta lor const� �n num�r.

O specie de peste a dezvoltat
o alt� tactic� de sc�pare.

P�r�seste apa complet,
respir� �n aer si zboar� !

Dup� efortul intens de a se ridica �n aer,
pestii zbur�tori

pot plana peste 200 m,
ca s� scape de pr�d�torii care-i urm�resc.

Nu toate animalele sunt v�n�tori,
multe sunt vegetariene.

B�t�lia dintre animale si plante
e foarte intens�.

Boa Vista, �n centrul Braziliei.

Aceast� vale e pres�rat� de st�nci
ciudate, ca ciupite de v�rsat.

Nu sunt niste formatiuni naturale,

ci mostenirea unei lungi b�t�lii
dintre un animal si o plant�.

Maimutele capucin cu ciucuri maronii
sunt foarte inteligente.

�si petrec noaptea la ad�post �n pesteri,

de unde ies �n fiecare dimineat�
dup� hran�.

Jos �n vale g�sesc ceva ce le place
foarte mult.

Cocotierul.

Palmierul produce seminte uriase
cu o coaj� foarte puternic�

care le ap�r� �mpotriva atacului
animalelor �nfometate.

Pentru capucini e un r�zboi de uzur�.

Cerceteaz� care s�m�nt� e coapt�
si atunci �ncepe lupta.

Prima operatiune e de a descoji nuca
de �nvelisul fibros, tare.

Nu �ncearc� s� crape nuca imediat,

�i d� drumul pe p�m�nt.

A �nv�tat c� o nuc� trebuie s� se usuce
la soare cel putin o s�pt�m�n�.

Acestea fac parte din cele preg�tite deja.

Le cioc�neste s� vad� dac� sunt gata.

Aceast� piatr� mare, neted�, e nicovala.

Acesta e ciocanul.

E f�cut dintr-o roc� mult mai tare,
diferit� de cea a nicovalei.

Acum are loc ceva extraordinar.

Capucinii care se folosesc de aceste
unelte din piatr�

trebuie s� aib� un nivel exceptional

de inteligent�, planificare si dexteritate.

�n cele din urm� nuca e cr�pat�
si maimuta ajunge la miezul l�ptos.

Tinerii privesc si imit� adultii,
la fel cum fac copiii oamenilor.

C�nd vor deveni independenti,

trebuie s� stie cum s� sparg� o nuc�.

Dar procesul �nv�t�rii e lung,
pres�rat de frustr�ri.

�nvat� de timpuriu c� pentru a face
treaba ca lumea,

ai nevoie de unelte potrivite.

Un capucin are nevoie de opt ani
s� st�p�neasc� aceast� art�

pentru a putea �nvinge formidabila
ap�rare a palmierului.

Alte plante au inversat rolurile
si se hr�nesc cu animale.

Aceasta e o capcan� foarte sofisticat�.
Momeala,

e nectarul de pe marginea discului.

Declansatorul, dou� fire subtiri care
trebuie s� fie atinse �ntr-un interval de 20".

Victima, o musc� pentru care culoarea
si nectarul sunt irezistibile.

Unu.

Doi.

C�nd se declanseaz�, capcana se �nchide at�t
de repede �nc�t musca nu mai scap�.

Capcana de muste Venus
�si diger� �ncet victima.

Provoc�rile vietii sunt mai mult
dec�t g�sirea hranei.

�n viata oric�rui animal vine o vreme c�nd
mintea �i st� numai la �mperechere.

O creatur� face asta �ntr-un mod uluitor.

Malaezia.

Aceast� insect� ciudat� st� aparent
linistit� pe solul p�durii.

Odat� ajuns �n copaci,
acest mascul se ascunde printre frunze

si �ncepe o transformare extraordinar�.

Asta va face diferenta �ntre a fi sau nu
p�rintele urmasilor.

�ncepe prin a �nghiti aer,
pe care-l �mpinge spre cap.

Apoi �mpinge bulele de aer
�n tijele care sustin ochii,

la fel cum ai umfla un balon.

De aici deriv� numele creaturii,

musca cu ochi-tij�.

C�teva ajust�ri finale pentru a-i �ndrepta
si a r�m�ne asa

si e gata de actiune.

Poate c� arat� greoi, dar ochii-tij�
�mbun�t�tesc nu numai abilitatea

de a z�ri pr�d�torii,
ci sunt si cheia cuceririi femelelor.

Seara, masculii si femelele se adun�

si masculii �ncep s� se m�soare
unii pe altii, ochi �n ochi.

Cine are anvergura mai mare �ntre ochi,
e primul pe list�.

Tijele ochilor nu sunt arme, ci niste
bete de m�surat,

folosite �n aprecierea m�rimii si
puterii unui mascul.

Dac� doi masculi sunt egali
apar problemele.

Concurentii se �ncaier�.

�nvins.

C�stig�torul.
Acum are dreptul de a se �mperechea

cu toate femelele din vecin�tate.

Modul cavaleresc al mustelor ochi-tije,

de a-si rezolva disputele pentru femele,
nu e singura modalitate.

Unele animale sunt mult mai violente.

E sezonul secetos �n Zambia.

Lagunele sunt si ele uscate,
iar noroiul e at�t de gros

�nc�t animalele se �mpotmolesc,
iar consecintele sunt fatale.

Acest hipopotam mascul a tr�it
�ntr-o lagun� mic�,

care s-a uscat si s-a transformat
�ntr-o capcan� mortal�.

E de �nteles c� femelele care �mp�rteau
laguna cu el au plecat.

Nici el nu mai poate sta mult.

Are nevoie de ap� s� se r�coreasc�
si de femele s� se �mperecheze.

Aici e tot ce are nevoie.

Aproape toti hipopotamii din zon�
sunt �n ceea ce a mai r�mas din R�ul Luangwa.

E singurul loc unde mai e ap� ad�nc�.

Gasca e controlat� de un mascul puternic.

Arsita a f�cut s� se al�ture turmei,
tot mai multe femele.

Sunt fericiti s� tr�iasc� bot �n bot, la gr�mad�,
dar orice mascul care vine aici

�n speranta �mperecheri,
trebuie mai �nt�i s� �nving� st�p�nul.

Masculii r�t�citori care sosesc au de ales,
se supun sau lupt�.

St�p�nul �nvinge.

R�m�ne regele acestui
canal al r�ului

si �si p�streaz� dreptul
de a se �mperechea cu femelele.

�nvinsul e �n viat�, dar e un surghiunit.

Se retrage �n alt� parte a r�ului, at�t de mic�
�nc�t nicio femel� nu-l urmeaz�.

Deocamdat� sansa lui de a fi tat�,
s-a dus.

La unele animale provocarea �mperecherii
nu e legat� de lupt� ci de curtare.

La p�s�ri, c�ntecele si ritualurile pot ajunge
la nivele extraordinar de complexe si frumoase.

Prim�vara, pe lacurile din Oregon,

se adun� cufundarii pentru a-si re�nnoi
relatia de tov�r�sie.

Ceremonia �ncepe cu o serie de duete gratioase,

�n care unul din parteneri imit�
actiunile celuilalt.

Dar adev�rata prob� abia urmeaz�.

Doar cei mai puternici si fideli

sunt preg�titi se se uneasc� pentru
dansul final triumf�tor.

Animalele care au pui trebuie s� �nfrunte acum
noi provoc�ri,

pentru a-si ap�ra si hr�ni vl�starele.

�n apele reci ale Pacificului de nord,
tr�ieste un urias.

Caracatita urias� de Pacific
de peste 4 m lungime.

E la v�n�toare, nu dup� prad�,
ci dup� o vizuin�.

Trebuie s� se stabileasc� undeva
si s� stea ascuns�.

Vizuina asta e potrivit�.

Va tr�i aici pentru tot restul vietii.

Duce ou� fertilizate,

si acum, bucuroas�, le depune �n vizuin�.

100.000 de ou�.

�n urm�toarele sase luni �si va proteja
cu grij� puii.

�i m�ng�ie cu tentaculele

pentru a-i feri de alge si a-i aproviziona
cu oxigen.

Sunt primele si singurele ei progenituri.

Asa c� are mare grij� de ele.

C�t timp �si p�zeste ou�le nu p�r�seste
vizuina.

Deloc.

Incapabil� s� se hr�neasc�,

moare de foame.

Ultimul ei act de devotament este s� sufle ap�
peste ou� ca s� le ajute s� eclozeze.

Apar caracatite mici, complet dezvoltate.

Desi doar c�teva vor supravietui,
ea le-a dat cea mai bun� sans� �n viat�.

Dup� lunga perioad� de veghe,

ea a murit.

Acest sacrificiu face s� fie una din
cele mai devotate mame din natur�.

Aici, la 30 m sub coronamentul p�durii
din Costa Rica, o alt� mam� devotat�

se asigur� c� puii ei vor avea cel mai
bun start �n viat�.

Aceast� broscut�-s�geat�, otr�vitoare,
de culoarea c�psunii,

nu mai mare dec�t o unghie,
�si p�zeste ou�le fertilizate.

�n timp ce ou�le si mormolocii se dezvolt�,
ea si tovar�sul ei

le vor p�zi, asigur�ndu-se c� sunt ferite
de pr�d�tori.

Dar nu pot sta aici pe veci.

Resturile de frunze se usuc�
iar mormolocii au nevie de ap�.

Trebuie s� fac� ceva si repede.

Trebuie s�-i mute si �ncurajeaz� un mormoloc
s� se urce pe spatele ei.

�ncepe o c�l�torie epopeic�.

Dar nu spre o balt� cum ati crede,

caut� ceva special.

C�l�toreste pe solul p�durii spre r�d�cina
unui copac �nalt si acolo �ncepe s� urce.

Pentru broscut� e un urcus maraton,

similar cu urcusul pe care l-ar face un om,
pe Empire State Building, cu un copil �n spate.

Caut� o plant�, o bromeliacee,
care creste �n copac.

Planta are un ochi de ap� �n centrul ei,
o cres� perfect� pentru un mormoloc.

Las� puiul s� alunece.

Dar e vorba de doar un mormoloc
din cei sase.

Trebuie s� se �ntoarc� s�-i salveze
si pe ceilalti.

�i ia unul c�te unul si �i duce pe fiecare
�n bromelida proprie.

Apare alt� problem�.

Mica piscin� nu are m�ncare.

Trebuie s� o furnizeze ea.

Depune un ou nefertilizat �n fiecare bazin
pentru hrana mormolocului.

Apoi pleac�.

Un singur ou
nu va hr�ni mult timp mormolocul,

asa c� trebuie s� se �ntoarc� la c�teva zile
pentru a depune un alt ou.

�n urm�toarele dou� s�pt�m�ni se va c�t�ra
aproape 800 m ca s�-si �ngrijeasc� puii.

O soart� uimitoare pentru o astfel
de creatur� micut�.

�n timp ce mama furnizeaz� ou�,

mormolocului �i cresc picioare
si �i dispare coada.

Apoi, �ntr-o zi, �si p�r�seste cresa
pentru totdeauna

si dispare �n p�dure.

Mama lui merit� acum s� se odihneasc�.

P�s�rile sunt si ele p�rinti s�rguinciosi.

De-a lungul vietii lor fac eforturi uriase
doar pentru c�tiva pui.

Un p�rinte poate face at�t de multe.

�n toat� peninsula Antarctic�,

masculii si femelele
de pinguin cu b�rbie au �nceput naveta zilnic�

spre ocean pentru a aduna hran�
pentru pui.

Regurgiteaz� gura plin� de krill,
prins la c�teva mile distant� �n mare.

�ntr-o zi �ns�,
puii vor astepta zadarnic hrana.

P�rintii nu se mai �ntorc.

De acum puii sunt pe cont propriu.

E cea mai grea perioad� din viata
unui animal

si unii nu reusesc.

�n urm�toarele zile, puii se �ntorc la t�rm,
m�nati de foame.

Instinctiv se �ndreapt� spre mare.

Construiti pentru a rezista frigului,
au acumulat deja

un strat de gr�sime, iar penele exterioare
actioneaz� ca un scut impermeabil.

Trebuie totusi s� �nvete s� �noate.

Marea polar� e destul de provocatoare,

dar cu schimbarea directiei v�ntului,

buc�ti de gheat� lucioas� au blocat golful.

Pentru orice pinguin gheata e o problem�.

Dar pentru pui e un dezastru.

Trebuie s� treac� de aceast� barier�
pentru a ajunge �n larg, ca s� se hr�neasc�.

Unul, mai curajos sau poate mai �nfometat,

deschide drumul si �ncearc� s� ajung� la cap�t,
�n timp ce ceilalti privesc.

E greu de �notat prin gheat�
si �naintarea e foarte lent�.

O foc� leopard.

Acest pui nu a avut ocazia s� �nvete
cum s� evite o foc�.

Sf�rsitul �i e aproape.

Foca leopard arunc� puiul foarte eficient,
smulg�nd mici buc�tele de fiecare dat�.

Alti pui �si �ncearc� sansa.

Dar foca leopard e deja gata
pentru urm�toarea victim�.

E o loterie si puii norocosi vor ajunge
�n larg.

Exist� totdeauna un grad de noroc �n viat�
si asta nu mai depinde de individ.

�n cele din urm�,
provoc�rile continue ale vietii,

fie c� e vorba de g�sirea hranei sau
evitarea pr�d�torilor,

nu mai au important� dac� poti atinge
provocarea final� a vietii.

De la broscuta care-si dedic� s�pt�m�ni
din viat� mormolocilor s�i,

p�n� la urangutanul care petrece

opt ani s�-si creasc� puiul,

fiecare animal se lupt� s� �ndeplineasc�
aceast� ultim� sarcin�,

s�-si transmit� genele si s� se asigure
c� urm�toarea generatie va supravietui.

�n natur�,
acesta este scopul final, al vietii.

VIATA
LOCURILE DE FILMARE

Pe durata celor trei ani de filmare
a serialului "Viata", echipele

au vizitat toate continentele P�m�ntului,
dar cea mai mare provocare a fost Antarctica.

Aici filmarea a fost posibil�

doar cu ajutorul unui mare num�r de oameni
si a organizatiilor.

Un avion cu reactie al Fortelor Aeriene
aduce provizii la statiunea de cercet�ri McMurdo

si totodat� una din echipele noastre
la Ross Ice Shelf.

�n cealalt� parte a continentului
o echip� a navigat cinci zile

prin str�mtoarea Drake pentru a ajunge
la peninsula Antarctica.

Aici, o echip� mic� a fost debarcat�
pe Insula Deception,

unde a petrecut o lun� la marginea
coloniei de pinguini.

Doi oameni si 2000.000 de pinguini.

Alt� echip� s-a al�turat savantilor

care foreaz� �n gheat�

pentru a explora frumusetea si ciud�tenia
lumii de dedesubt.

Dar cea mai dificil� si ambitioas� filmare
a necesitat patru echipe,

un navigator francez celebru
si Ministerul Ap�r�rii.

ALIANTA GHETII

Echipele au avut la dispozitie
o fereastr� de dou� luni

s� filmeze pr�d�torul de v�rf
din Antarctica �n actiune.

Stiam c� poate fi g�sit de-a lungul t�rmului

Insulei Rosenthal, �n asteptarea puilor de pinguin
care vor intra pentru prima dat� �n ap�.

Ne-a dus acolo Jerome Poncet.

A fost primul care a navigat cu un iaht,
la sud de Cercul Polar de sud

si de atunci a revenit mereu
�n ultimii 35 de ani.

Stie s� navigheze �n Antarctica
ca nimeni altul.

Iahtul s�u, L�na de Aur,
nu e un sp�rg�tor de gheat�,

dar Jerome are felul s�u de a naviga.

Ocoleste banchizele r�nd pe r�nd

croindu-si drumul ca si cum ar juca bile.

Jerome, odat� ce si-a fixat scopul,

nu-i place s� nu reuseasc�.

Asa c� vom sta aici c�teva ore.

Jerome e hot�r�t s� treac� prin acest canal.

E vorba de sute de tone,

poate 1.000 p�n� la 250.000 de tone.

E o piscin� �n care trebuie s� �mpingi.

Unele banchize sunt prea mari.

Deocamdat�, Jerome se preg�teste
s� �nnopteze.

Pentru el,
s� se ocupe de 1000.000 de tone de gheat�

e doar o zi obisnuit� de munc�.

Progresele sunt lente, dar trebuie s� ajung�
la Insula Rosenthal �nainte s� plece pinguinii.

Reusesc si pinguinii sunt acolo.

Puii de pinguin cu b�rbie pleac�
�ntr-un anumit moment al anului.

Echipa stia c� puii vor atrage ca un magnet,
focile leopard.

Focile leopard sunt cele mai mari
ale speciei, au dinti

mai mari dec�t ai unui leu si o gur�
care se poate c�sca la 180 grade.

C�t de mult se poate apropia Dough ?

Mult, cu aceast� foc�.

Si-a pierdut interesul cu reflexia
imaginii ei

si se �ntoarce s� m�n�nce pinguini.

A fost foarte emotionant.

A fost o super foc�,

o super foc�, care mi-a oferit mult�
actiune si de aproape,

dar nu te poti abtine s� nu-ti fie
mil� de pinguini,

pentru c� nu au nicio sans�.

Echipa stia unde s� g�seasc� focile leopard,

dar g�sirea celuilalt pr�d�tor de v�rf

a fost o cu totul alt� poveste.

Se stiu putine despre balenele ucigase
din Antarctica.

E momentul de a primi �nt�riri.

HMS Endurance,

e o nav� de patrulare �n zonele �nghetate.

Supravegheaz� apele Antarcticii
si echipajul vede schimb�ri �n fiecare an.

Ultima hart� a zonei, arat� c� suntem
la sase mile �n interiorul p�turii de gheat�,

ceea ce demonstreaz� c�t de mult
s-a retras gheata �n ultimii 5-6 ani.

Vor fi complicatii... ?

Produc�torul seriei, Martha Holmes
si cameramanul David Baillie

se afl� la bord pentru a g�si si filma
balenele din aer.

Endurance transport� dou� elicoptere Lynx
care ajut�

Supravegherea Antarctic� Englez�
si Biroul Hidrografic.

�n aceast� c�l�torie,

unul din elicoptere e desemnat echipei "Life".

Nimeni nu a mai reusit s� filmeze balene ucigase
care v�neaz�, �n peninsula Antarctic�.

Cele dou� echipe au doar dou� zile
�n care pot filma �mpreun�.

La nivelul apei "L�na de Aur" are vesti importante.

Au g�sit balene ucigase care se pare c� v�neaz�.

Nava 435, nava 435, sunt "L�na de Aur",
"L�na de Aur", terminat.

Receptionat. Ne �ndrept�m spre voi.

B�ieti, ce v�nt puternic, va fi...

un noroc s� ne �nt�lnim.
Dar putem �ncerca.

435, sunt "L�na de Aur", am pierdut
contactul vizual cu orcile.

Alb.
Da, bine, sunt pe directia aisbergului,

�ntre noi si aisberg sunt cam 100 m.

Contact vizual. Da, contact vizual.

Din aer, echipa din elicopter poate urm�ri balenele
mult mai usor dec�t echipa din barc�.

435, sunt "L�na de Aur", receptionat.
Terminat.

Conlucr�nd, elicopterul si iahtul reusesc
s� urm�reasc� balenele �n marea agitat�.

Sunt patru, da, patru, at�tea v�d.

Schimbarea vremii ne d� �n sf�rsit
sansa s� film�m.

Au luat-o pe aici si dac� le urm�rim va fi bine.

Dar vor v�na ?

�n regul�, iat�-le c� vin.

Hopa, sunt 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8...
practic 12 pe putin.

Doug a z�rit o foc� m�nc�toare de crabi,

l�ng� o bucat� de gheat�,
dar au v�zut-o si balenele ?

Nu, continu� s� fixezi ecranul.

Au v�zut-o.

Actiune.

Te poti apropia mai mult ?

Gata, asta a fost, au prins-o.

E �nc� acolo.

Un cameraman care filmeaz� s�lb�ticiuni
are mereu surprize.

Le-au trebuit dou� luni, dar au reusit
gratie extraordinarei

colabor�rii dintre echipajul navei
si c�pitanul solitar.

Astfel de colabor�ri au stat la baza
celor trei ani de film�ri �n toat� lumea.

Adaptarea Bubuloimare