Original subtitles

TOM: VIAŢA LA ZECE ANI

TAE KWON DO

Salut! Noapte bună! Hai pe plajă!

- Cina a fost bună. - Nu tre' să vorbeşti în spaniolă.

Oamenii ăştia sunt din New Jersey, iubire.

Ştii că-mi place să savurez experienţa.

- Idioţilor, daţi-mi toţi banii! - Ai greşit ţinta!

Sunt profesor de sport la şcoala generală. Sunt în cea mai bună formă.

V-am ales pe voi fiindcă aţi devorat nachos vreme de 30 de minute.

Hoţii v-ar numi "o ţintă uşoară".

- Las-o mai moale! - Doamne!

- Opreşte-l! - E înarmat!

Nu, e o bucată de salam. Dar doare dacă te lovesc cu el.

- Omule, termină! - N-o să mă opresc.

Iubire, ripostează! Ne jefuieşte cu un baton de salam!

Aş riposta, dar port tricoul meu bun.

Îmi place tricoul. Dă-mi-l!

- Ia tricoul! - Doamne!

Şi pantalonii. Vreau ţinuta completă.

- Iubire, nu-i da pantalonii tăi! - Vrea toată ţinuta.

- Nu te certa cu el! - O seară frumoasă!

Şi mersi c-ai fost atât de laş. Asta-mi uşurează mult treaba.

Copii, o să fiu sincer cu voi.

Trăim într-o lume urâtă. Dacă nu ştiţi să vă apăraţi,

un nebun o să vă bată cu un baton de salam de faţă cu soţia voastră.

- Ora de sport a început ciudat. - Azi vă învăţ cum să vă apăraţi.

Cele trei principii ale stilului tae kwon do: "Atacaţi orice jigodie."

Sunt coreean, nu cred că-i corect.

Ba este! Tom, tu ai faţă de victimă.

O să participi la simularea unei jefuiri.

Jefuire? Nu. Cu cine simulez asta?

- Ciudaţilor, cine vrea bătaie? - Nu mă bat cu omul de serviciu.

Haide, Tom!

- Fă-o, Tom! - Pune muzica de luptă!

S-a făcut, şefu'!

- Nu există muzică tae kwon do. - O să te fac bucăţi!

El e mult prea mare. Prefer să lupt cu Dakota.

- Nu, mersi. - Nu lupt cu un bărbat beat.

- Nu-ţi mai căuta scuze! - E pe bune?

- Ţi-e frică de mine? - Normal că da.

Am zece ani. Termină! Chemaţi directorul!

În viaţa reală nu există directori!

Rişti să fii bătut cu un baton de salam.

- Te-am prins! Te-am făcut bucăţi! - Tae kwon do nu implică mopuri...

Aşa-i că n-am făcut o figură bună?

- Toată lumea te crede slab, Tom. - Nu suntem din aceeaşi categorie.

N-ar trebui să lupt cu oameni de serviciu.

- Nu-i drept. - Lumea nu e dreaptă.

Trebuie să-ţi foloseşti furia interioară.

N-am aşa ceva.

Toată lumea are asta. Trebuie doar s-o accesezi.

Ce ai face dacă cineva ţi-ar fura rucsacul?

- L-aş călca în picioare. - Asta voiam să aud!

Ce ai face dacă cineva ţi-ar fura mama?

- Se întâmplă aşa ceva? - Da.

- Gândul ăsta m-a enervat. - Asta-i furia de care vorbeam.

Dacă se mai ajunge acolo, acum ştiu de ce sunt capabil.

Brânză filată! Delicios!

Tre' să atac orice jigodie!

- Eu n-am nicio vină. - Ce mama dracului?

De ce vă uitaţi la mine? Am făcut ce am fost învăţat.

Era un curs de autoapărare, nu de atacare a iubitorilor de brânză.

- M-a atacat. A atacat brânza. - Ce?

Mi-a atacat brânza!

Randy a zis "brânză filată, delicios", iar tu l-ai lovit în faţă!

- Asta a zis? - Fix asta a zis, Tom.

- Da... - Da... Bine zis.

A fost autoapărare.

Tom, nu ştiu cum să vă bag minţile în cap.

Ştiu că nu-i o tactică văzută cu ochi buni, dar m-am gândit bine

şi-o să te bat la fundul gol cu uşa închisă.

- Nu! De asta m-ai chemat? - Da. Scot violenţa din tine cu forţa.

Nu face asta. Ţi-ai distruge cariera.

De asta vreau să semnezi acordul ăsta pentru o bătăiţă uşoară.

- Nu-l semnez. - Apleacă-te pe birou şi haide!

- Doamne! - Tom, treci încoace!

- Nu fac asta! - Tom, termină! Nu pleci nicăieri.

- Pleacă! - Treci încoace! Agravezi situaţia!

- Ai văzut seriale cu poliţişti? - Dle director...

Doamne! Încetaţi! Ce se întâmplă în şcoala asta?

Nu-i ceea ce pare!

Pare că vrei să baţi la fund un elev cu uşa închisă.

E ceea ce pare. Nu prea există alte interpretări.

Salutare! Din cauza unei situaţii recente,

"i-am distrus fundul lui Tom",

mi s-a spus că avem nevoie de femei în posturi de conducere. Dnă asistentă.

O să vă spună câteva cuvinte şi totul o să fie bine...

Mersi, ciudatule! Jacob, vreau o melodie liniştitoare, te rog.

Copii, cu toţii ne enervăm.

Dar ce-ar fi să folosiţi acea energie pentru o îmbrăţişare?

Lumea ar putea fi un loc mai bun.

Hai să încercăm! Sus! Îmbrăţişaţi colegul din stânga voastră.

- Ce drăguţ! - Frumos!

Îmbrăţişaţi-vă colegul din dreapta. Uimitor, dragilor!

- Ce dracu'? - Ce s-a întâmplat?

Tom şi-a băgat capul între sânii mei.

- Nu. Te-am îmbrăţişat. - I-ai dezmierdat.

Ce înseamnă asta?

Tom, ai dezmierdat sau nu sânii bucătăresei?

Nu ştiu ce înseamnă asta!

Îmi iau liber azi. Situaţia e copleşitoare.

Când un copil îmbrăţişează un adult, îi atinge sânii fără să vrea.

Tom, ai făcut multe ravagii într-o zi.

După ce lupţi cu omul de serviciu, se lasă haosul.

- Tom, care-i treaba, frăţioare? - Nu-i prea bună.

- Am dat de necaz. - Ştim. Suntem impresionaţi.

Ce-ar fi să stai cu noi, în spatele autobuzului?

- Sunt de nasul vostru? - Ai dezmierdat sânii bucătăresei.

Nu cred că există realizare mai marfă decât asta.

Bine, hai să încercăm. Nelson, hai în spate!

Amice, tre' să-l refuzăm pe Nelson.

N-aveţi de ce să mă refuzaţi. Eu sunt tipul belea dintre noi doi.

- Clar. - La mare distanţă.

- O puteţi aproxima? - Serios? Porţi cataramă cu monogramă.

Şi am auzit că telefonul tău intră în abonamentul maică-tii.

- M-ai minţit? - Sunt minciuni. Nu pune botul, Tom.

- E o decizie grea. - Chiar îmi întorci spatele?

Cred c-o s-o fac. E o oportunitate unică.

- Nu ştiu ce să zic. - E haos în spate, Tom.

- E fiecare pentru el. - Palpitant! O nouă aventură!

Nelson, vorbim mai încolo. Jucăm ceva.

Tom, nu vorbi cu cei din faţă. Îţi strici reputaţia.

Şoferule, despre ce-o să vorbim în lipsa lui Tom?

E timpul să fim dureros de sinceri.

În lipsa lui Tom, nu avem ce discuta.

E distractiv! Stăm toată ziua în spate la T.J. Maxx?

Nu. Facem nebunii şi punem filmările pe canalul nostru de YouTube.

Ce-ar fi să începem? Mike, strânge-l pe Tom până leşină!

- Ce? Nu! - Filmăm!

- Nu pot respira! - Uită-te la cameră!

Nu văd!

Ţi se duc ochii în spatele capului. Concentrează-te!

A leşinat, gagiule!

Clipul se numeşte "idiot în uscător". Încearcă să te distrezi.

Nu intru în uscător. Cum facem?

- O să intri în uscător, frăţioare. - Staţi aşa!

- Cred c-am filmat destul! Gata! - Ştii ce-i ciudat?

- Arată ca un munte de şosete ude. - Urât din partea voastră...

- Oamenii îţi adoră clipurile. - Le îndrăgesc!

- Dar avem o singură observaţie. - Tre' să fii mai nebun.

Urmează clipul "imbecil electrocutat după ce călăreşte un manechin".

- Ce tre' să fac? - Călăreşti manechinul şi suferi.

Totul pare destul de clar.

- Îl călăresc bine? - Dumnezeule!

Nu sub nasul meu, amice! Te prăjesc!

Tom, nu ştiu cum să-ţi spun asta... Eşti prea bun.

- Thomas... - N-are cum să fie de bine.

- Tre' să vorbim. - Ce e?

Făceam mişto de maseuza Tina şi am găsit nişte filmuleţe.

- "Cretin cu capul în toaletă". - Nu te uita la ele.

"Bou cu o veveriţă în pantaloni".

- Am dat de necaz? - Nu.

Am fost serioasă ca să te păcălesc.

- Eşti celebru! - E de bine?

Da, băiete, este excelent! Câţi bani faceţi?

Phil se ocupă de asta. Cred că facem vreo cinci miare pe lună.

- Ştii că eu câştig mai puţin, nu? - Da, aşa se pare.

Nu vreau să ne pripim,

dar ce-ar fi să te laşi de şcoală şi să te dedici proiectului ăsta?

- Nu te poţi lăsa de şcoală la zece ani. - Ai putea câştiga mulţi bani.

Dacă faci porcării periculoase,

Tom, te-ai putea pensiona la 11 ani.

Ce zi! De la statul cu capul în toaletă am ajuns să mă las de şcoală...

- Te laşi de şcoală? - Da, nebunule!

Foarte tare!

Mama s-a supărat, dar i-am zis: "Cucoană, eu m-am săturat."

Fir-ar! Îmi place să fiu impertinent cu părinţii mei.

- Părintele meu. - Tre' să faci ceva belea în ultima zi.

Phil, ştii la ce mă gândesc?

"Dobitoc ce flatulează în faţa şoferului de autobuz".

Nu mă aşteptam la asta, dar sună bine.

Da, mă înţeleg bine cu Tom. N-am mai jucat nimic în ultima vreme

şi nu-mi răspunde la telefon, dar... Tom, nebunule, ai revenit!

- Mi-ai zis să tac? - Filmăm!

- Îţi poţi ţine gura? - Tom, te-ai schimbat.

Nelson, nu mai vorbi. Tre' să ne iasă cadrul.

Nu te-am mai văzut de ceva timp.

- Ce dracu' faci? - Condu' autobuzul!

- Încerci să flatulezi la nasul meu? - Dă-l pe spate! Arată-i ce ştii!

Nu pot flatula la cerere. Presiunea e prea mare.

E prea periculos, Tom! Conduc autobuzul!

- Tom, termină! - O să murim cu toţii!

O să facem accident!

Minunat! Acum am flatulat eu!

Bună, Tom! Să ştii că am luat legătura cu mama ta.

O să vină de îndată ce încarcă filmarea pe toate reţelele de socializare.

- Ştiu ce înseamnă asta. - Eşti în regulă cu asta?

- Nouă ni s-a părut ridicol. - Eu am înţeles totul.

N-o să fii singur. Ai musafiri. Au venit toţi prietenii tăi.

- Intraţi! - Ce zici, gagiule?

- Salut, Tom! - Bună, Thomas!

- Ce grup ciudat... - Nu e o vizită amicală.

- E o intervenţie. - V-a supărat accidentul?

- Scuze c-am flatulat la nasul tău. - Da, autobuzul e praf.

- Ne facem griji pentru tine. - Păreţi invidioşi.

Filmuleţele sunt foarte apreciate. Sunt cel mai popular elev.

Tocmai asta-i problema. Eşti prea popular.

Şi noi eram populari la vârsta ta.

Dar copiii populari devin rataţi.

- Ştii ce zic? - Voi nu sunteţi rataţi.

- Faceţi spectacol. - Sunt şofer de autobuz fără carnet.

- N-ai permis? - Nu. Glenn lucrează la covrigărie.

Nu mă lasă să ating covrigii. Mă ţin în spate, ca pe un monstru.

- Serios? - Da. Mă strigă "Gaură-de-Covrig".

Discuţia asta-i foarte apăsătoare.

Ei au atins apogeul în şcoala generală. Nu vrem să păţeşti asta.

E posibil să aveţi dreptate. Ce pot face?

Tre' să faci un filmuleţ normal, Tom.

Despre cât de bine-i să-ţi asculţi părinţii şi să faci curăţenie?

Da. Ai putea hrăni o veveriţă sau poţi învăţa o pasăre să zboare.

Ce idei marfă!

Bine. Mersi că aţi venit. Hai, luaţi-mă în braţe!

Nu, am auzit lucruri ciudate despre îmbrăţişările tale.

O să te refuz.

- Mersi că mă ajutaţi. - Arăţi bine. Ai tenul lucios.

- Eşti pregătit? - Da. Ăsta-i adevăratul Tom.

Să-i dăm bice!

- Filmăm! Acţiune! - Salut! Eu sunt Tom.

E posibil să mă ştiţi din acele filmuleţe clasice,

"Imbecil care-şi dă singur palme" sau "Cretinul care papă gunoaie",

dar vreau să vă spun că puteţi fi populari şi altfel.

De aia strâng gunoaiele de la şcoala mea.

- Opriţi camera! - Scuze. Filmăm!

- Ce mama naibii faci? - Un pui de bine.

- Curăţ curtea asta jegoasă. - Alea sunt gunoaiele mele!

Lasă-le jos ca să nu te iau la bătaie!

Nu vreau să lupt cu tine. Fac un filmuleţ despre spiritul civic.

Ce dracu' se întâmplă afară?

Nu vreau să fac asta. Scuze. Tae kwon do!

Nu-i de bine! Tre' să plec! Pe curând!

Tom a făcut mizerie şi l-a lovit pe omul de serviciu în boaşe?

- Gagiul e o legendă. - Cea mai mare!

DAT AFARĂ DIN FORMAŢIE

- Dle B! - Dumnezeule mare!

Scuze de întrerupere. Am o veste excelentă. M-am gândit bine

şi am realizat că-mi lipsiţi mult.

Tom a revenit la fagot! Haideţi!

- Care-i reacţia corectă? - Ce ironie!

Tom s-a târât înapoi la noi, ca un vierme.

Un vierme? Credeam c-o să vă bucuraţi să mă vedeţi.

- Am o întrebare, Tom. - Doamne... Da?

Lumea are nevoie de încă un fagotist mediocru?

Judecând după tonul dv., presupun că nu.

Dacă vrei să te întorci, tre' să preiei un instrument mai puţin dorit,

trianglu sau maracas.

Maracas în compoziţiile lui Stravinski?

Nu le întâlnim prea des.

- Nelson, am o dilemă. - Care-i treaba?

Tre' să aleg un nou instrument. O să aleg trianglul.

De începi să cânţi la trianglu, o să mori virgin.

De ce?

Ai văzut filmul ăla în care tipa zice că tipul de la trianglu e foarte sexy?

Nu pare o replică prea bună.

Îţi poţi imagina o viitoare mamă zicând că tatăl copilului cântă la trianglu?

Hai să mai cerem o părere. Dakota, te pot întreba ceva?

Da, spune.

Dacă am fi fost mai mari şi aş fi cântat la trianglu, ai fi fost atrasă de mine?

- Nu. - Nu şi gata?

- Din cauza mea sau a trianglului? - Combinaţia e de vină.

Yasmine, tu ce spui?

Nu vrei să auzi părerea ei.

Nu e un sondaj concludent. Nu-i o abordare ştiinţifică.

- Ţinteşte mai sus, Tom. - Mi s-a spus că sunt praf.

- Cine-ţi bagă prostii în cap? - Dl B.

A zis că sunt cel mai slab muzician din zona tristatală.

Nu asculta de dl B. N-are decât s-o sugă.

- Ce să sugă? - Am un prieten care dă lecţii de pian.

Te ajută el, Tom.

Gâdilă cu Troy? Ce înseamnă asta?

E un joc de cuvinte. Gâdilă clapele cu Troy.

N-o să te gâdile în timpul lecţiilor, Tom. Fii serios!

E un bărbat în toată regula care printează pliante. Sigur e priceput.

- Minunat! - E de bine?

Beethoven nu se compară cu tine!

Cum e?

Strauss pare un idiot pe lângă tine. Eşti făcut pentru asta!

Doamne! Nu sunt obişnuit cu păreri aşa pozitive.

Tom, te descurci minunat. Ştii ce înseamnă asta?

- Ce? Ce faci? - Ce vrei să spui?

- De ce mă gâdili? - Ca să te motivez.

Mi s-a promis că n-o să fiu gâdilat.

Ce fel de nebun ar veni la o "gâdilare cu Troy",

ca apoi să devină ciudat când e gâdilat?

Credeam că era un joc de cuvinte inspirat de expresia "a gâdila clapele".

N-am auzit expresia aia până azi.

- N-ai auzit-o? - Nu.

Hai să continuăm! Fără gâdilat, fără râsete.

Mâine am un casting important şi ştiu doar trei note.

Tom, îţi propun ceva. Ce-ar fi să te cari din studioul meu?

Nu!

Mi-am dedicat viaţa învăţării copiilor

prin dedicaţie şi gâdilat. Ar trebui să te gâdil până la moarte!

- Să ştiţi c-o să vă gâdile! - Ei ştiu asta.

Nu-i nevoie să le spui.

- Tom, ce cauţi aici? - Am o urgenţă.

Eşti singura mea prietenă cu pian. Trebuie să cânt câteva ore.

Suntem la masă.

Chiar e urgent. Intru!

- Te iubesc, dar nu te las. - Intru!

Nu poţi intra! Tom, ce faci?

O să vă placă muzica de pe fundal.

Ai luat-o razna, Tom.

Dacă ai vreo preferinţă, să ştii că ştiu trei note.

Dacă m-aş omorî chiar acum, aş fi fericită.

- Brad, trebuie să iei măsuri. - Lasă-l să cânte!

- Ţi-e frică de un puşti? - Nu. Sunt bărbat.

Acum eşti ditamai bărbatul...

- Am păr jos. - Doamne!

Nu mai fi aşa laş! Zi-i să înceteze!

Fie!

Muzica lui şi vocea ta îmi atacă urechile.

Un laş n-ar fi spus asta.

Trebuie să mai exersăm dialogul la masă.

Ştiu. Diseară o să cer ajutorul lui Dumnezeu.

Tom, ce faci?

Mâine merg la casting, dar ştiu doar trei note.

N-ai nevoie de mai multe. Multe piese excelente includ doar trei note.

Precum piesa "Nevastă-mea nu înţelege".

- La, Do, Sol. - Serios?

"De ce insistă nevastă-mea să mă umilească?" Mi, Do, Re.

Bun, ştiu trei note. Stau bine.

Dacă vrei să-ţi impresionezi profesorul, ai nevoie de ceva original.

Nu sunt un om creativ.

În lumea creativităţii, toată lumea împrumută şi copiază.

Adică pot fura cântecul altcuiva?

Cum crezi c-a ajuns Michael Jackson atât de sus?

Cum crezi c-a reuşit Juice Newton?

Juice Newton a furat cântece?

Fă câteva modificări şi pune totul pe seama inspiraţiei.

Marfă! Sună simplu.

Poftim vechea mea claviatură şi un CD cu piesele dedicate soţiei.

"Tatăl Dakotei îşi detestă soţia". Ce titlu ciudat!

Ai mii de CD-uri?

Să zicem c-am supraestimat cererea.

Ce veveriţă!

La cât e de grasă, îmi aminteşte de unchiul Bill.

- Salut, Tom! - Salut, Big Rick!

- Gata cu fagotul? - Acum cânt la pian.

- Creez piese originale. - Stai aşa! Ai creat piese originale?

Am scris un album. "Albumul lui Tom".

- Ce piese ai creat? - "Stau în autobuz".

Una se numeşte "Tre' să urinez". "Mângâi fagotul în miez de toamnă".

Deci n-ai renunţat complet la fagot?

Ba da, cânt la pian despre fagot.

Nu pare un album prea reuşit.

- Mai e piesa "Ador fursecurile". - Cum se numeşte?

- Vrei s-o auzi? - Da, vreau.

Sună cam aşa.

Nu-mi place să-mi bag tricoul în pantaloni,

Nu-mi place să curăţ fagotul.

Eu iubesc un singur lucru,

Ador fursecurile!

Tom, foarte impresionant!

- Îţi place? - La nebunie!

Agenţia mea face o reclamă la Pepperidge Farm pentru Super Bowl.

- Termină! - Avem nevoie de o piesă cu lipici.

Ai vrea să-mi vinzi drepturile pentru "Ador fursecurile"?

- Mi-aţi folosi piesa? - Categoric.

Plus că povestea din spatele ei ar fi minunată.

"Pepperidge Farm a cumpărat o piesă de la un puştan."

Abia aştept să le zic colegilor!

Tom, ai ajuns sus. E timpul să uiţi de rataţii ăia.

- De ce să uit de rataţi? - Eşti Super Bowl Tom.

Poartă-te ca atare!

- Dakota, ai grijă la degete. - Salut, dle B!

Te poţi întrerupe puţin de la porcăriile astea?

Nu, Tom, nu mă pot întrerupe.

Poţi aştepta, mai ales dacă vrei să dai probă!

N-am venit să dau probă, ci să-mi anunţ retragerea.

Te anunţ că nu te poţi retrage dintr-un grup de care nu aparţii.

Da? Fii atent aici! O să citez

un şofer de autobuz foarte înţelept. "Dl B n-are decât s-o sugă."

- Tom! - E de rău?

- Nu-i poţi spune asta unui adult! - Super Bowl Tom poate spune orice.

Vă rog să mă scuzaţi, o să ies ca Michael.

Doamne, s-a mişcat bine!

Îmi fac marea intrare! Mâinile sus! Bat palma cu voi!

Tommy! Cine s-ar fi aşteptat la asta?

- Bravo, Tom! - Tipul e belea! Tommy!

Sunt mândru de tine, Tom.

Tom, nu v-aţi zgârcit cu petrecerea asta pentru Super Bowl.

Ştii vorba lui Super Bowl Tom, nu? Fie dai totul, fie pleci cu mortul.

Sunt mândră de tine, Tom. În sfârşit, nu ne mai faci de râs.

Ce compliment ciudat... Mersi, bunico.

Ţineţi-vă gura! Nu mai mâncaţi rahat!

Reclama lui Tom va începe imediat după lovitura de începere.

Tom, scumpule, spune câte ceva.

Le mulţumesc tuturor amatorilor care m-au ajutat să ajung aici.

Rick, tatăl Dakotei, şoferul de autobuz,

Dumnezeu, formaţia care mi-a înregistrat piesa.

- Mersi, băieţi. - Mersi, Super Bowl Tom!

- Eşti tare! - N-aş fi reuşit fără voi!

Savuraţi reclama!

Ce început de meci! Revenim după reclame!

Nu-mi place să-mi bag tricoul în pantaloni,

Nu-mi place să-mi curăţ fagotul,

Iubesc un singur lucru,

Ador fursecurile!

Tom, e cea mai tare reclamă din istorie. Sunt tare mândră!

Fursecurile Pepperidge Farm!

- Doamne! - Ce naiba?

- Puşlamaua mi-a furat piesa! - Ce?

- Era o piesă de pe CD-ul meu. - Ai zis că pot împrumuta piese.

Tu ai copiat piesa în întregime. N-ai modificat nimic!

Îmi place să stau cu băieţii mei, Îmi place să cânt la chitară,

Detest un singur lucru,

Îmi detest soţia!

Tom, chiar ai copiat piesa în întregime.

Da, există elemente comune.

Vrei să spui că diferă un singur cuvânt?

Am schimbat "soţia" cu "fursecurile", "iubirea" cu "ura".

- Acum e piesa mea, nu? - Pe dracu'!

Ştiam că sunt mulţi mârlani în industria muzicală, dar asta-i prea de tot.

Bine zis! O să le spun tuturor ce fel de gunoi eşti, Tom!

Ia nişte guacamole.

Bagă-ţi sosul în fund!

- Doamne! - N-am mai găzduit petreceri.

Toate sunt atât de apăsătoare?

Dacă a încercat să fure o piesă de la tatăl Dakotei,

ar putea încerca să ne fure copilul.

Cară-te, păcătosule! N-avem nevoie de oameni ca tine!

Mersi că m-ai făcut să urăsc fursecurile, Tom.

Pare o exagerare...

- Salut, tinere! - Nu-i un moment prielnic.

- Pari foarte deprimat. - Am sfeclit-o rău de tot.

- Mi-am distrus viaţa. - Ce s-a întâmplat?

- Părul pubian nu iese cum trebuie? - N-are legătură cu părul pubian.

Am vândut piesa altcuiva celor de la Pepperidge Farm.

Mi-am insultat colegii. I-am zis dlui B s-o sugă.

Se pare că e insultă. Nimeni nu mi-a zis asta.

Da, i-ai zis să sugă un penis. Ştii ceva? Nu fi aşa dur cu tine.

- Cu toţii greşim. - Ce vrei să spui?

- Şi tu ai făcut aşa ceva? - Da.

Fur toţi puştii care par să nu ştie să numere.

- Oribil! - Mi-am lăsat logodnica la altar.

Îmi amintesc.

M-am culcat cu jumătate din mamele de pe strada asta.

- Cu jumătate? - Da.

Asta nu mă face om rău.

- Ba da. - Scuzele repară totul.

- Trebuie doar să le ceri scuze? - E un cuvânt magic.

Incredibil! Mersi, omule cu îngheţată.

Chiar eşti băiat bun.

Nu chiar, dar mă bucur că te-am putut ajuta.

M-ai furat la rest? Am impresia că da.

Niciodată. N-aş face asta. Şi nu i-aş trage-o mamei tale.

Salut, Tom! Care-i treaba? Credeam c-ai fost exclus din formaţie.

Aşa e. O să dau buzna pe scenă ca să pun mâna pe microfon.

- Acum? - Tre' să le cer scuze tuturor.

Excelent! Ce-o să spui?

- Scuze, dragilor. - Atât?

Dai buzna pe scenă, le ceri scuze şi revii la locul tău?

- N-am prea analizat situaţia. - Tre' să te consulţi cu mine, Tom.

Exprimatul regretelor în public a devenit o artă.

Hai să improvizăm ceva! Urc pe scenă în trei minute.

Am găsit. "Scuze profunde". Trei milioane de rezultate.

E mai bine decât să spui doar scuze.

- Cu plăcere. - Tu ce cauţi aici?

Filmez spectacolele şi le vând părinţilor cu nouă dolari.

- Ai avut şi iniţiative mai bune. - Ştiu, dar tre' să fac ceva.

Când i-am întrebat pe copii ce vor să cânte,

cu toţii au spus "Igor Stravinski".

Dle B, vreau doar să spun câteva cuvinte.

Doamne, nu se poate una ca asta!

Vreau să vă cer scuze în mod oficial.

Dakota, noule fagotist, vreau un ritm domol, vă rog.

Frumos. Mulţumesc. Prieteni, profesori, omule de serviciu,

o să încerc să vă recâştig încrederea până la ultima suflare.

Sunt profund ruşinat.

A fost ultima mea victorie în Turul Franţei...

Tu citeşti discursul lui Lance Armstrong?

Nu cred.

Atunci, de ce vorbeşti despre Turul Franţei?

Am greşit discursul. L-am găsit pe cel scris de mine.

Aş vrea să mai pot retrăi acele clipe,

dar i-am zis Rihannei de nenumărate ori...

Astea sunt cuvintele lui Chris Brown!

- Ale cui? - Nu sunt ale tale.

De ce-i ceri scuze Rihannei?

Nu ştiu. Asta scria pe telefon.

Acum furi discursuri? Ce tupeu are puştiul!

Nu mă huiduiţi!

Dragilor, haideţi să cântăm "Coborârea lui Don Juan în iad".

Vreau un ritm mai alert!

Nelson, nu mai filma. Nimeni nu vrea să vadă asta.

O să cer 12 dolari pe filmarea asta.

Traducerea şi adaptarea ALEX HANGANU