Original subtitles

Anterior în The Amazing Race...

Zece echipe au concurat la Londra, Anglia.

La ocol, luptătorii Brooke şi nu s-au putut sincroniza,

în timp ce pompierul Scott şi-a pierdut rabdarea.

În Oxford, Anglia, Whitney a luat o căzătură,

în timp ce surferii, Adam şi Bethany au riscat pentru Express Pass

şi şi-au menţinut avantajul, câştigând apoi etapa.

O cursă emoţionantă spre pit stop

s-a încheiat în suferinţă pentru Dennis şi Isabelle.

Nouă echipe rămân.

Cine va fi eliminat în continuare?

Oxford, Anglia e cunoscut ca şi oraşul turlelor visătoare,

inspirate de arhitectura universităţilor sale faimoase.

Şi chiar în afara oraşului, Blenheim Palace.

De la această capodoperă de secol XVIII

nouă echipe vor începe următoarea etapă a The Amazing Race.

Adam şi Bethany au câştigat ultima etapă a cursei.

Au pălării foarte frumoase.

- Aşa e. - Splendide.

Ei vor pleca primii la 12:00 am.

Călătoriţi către insulele Shetland.

Echipele vor călători pe uscat şi pe mare

spre insulele Shetland,

cunoscute pentru poneii de Shetland, oile sale,

şi turbă.

Pentru început vor trebui să ia un tren spre Aberdeen, Scoţia,

de unde vor alege un Ford Focus.

Apoi se vor îmbarca pe un feribot

şi vor traversa Marea Nordului până la insulele Shetland.

Odată ajunşi, vor conduce la Royal National Lifeboat Institute

ca să găsească un puffin, o mascotă locală,

care le va da indiciul următor.

Mergem în insulele Shetland ca să ne jucăm cu puffins.

Mi-am dorit mereu să văd un puffin.

Am câştigat Express Pass-ul.

Express Pass-ul e un avantaj uriaş.

Ne îndreptăm spre gară.

Cât e de departe?

Călătoriţi pe uscat şi pe mare spre insulele Shetland.

- Să mergem. - Bine.

Mă deranjează că plecăm de pe locul al doilea.

Dar cei mai de succes oameni în viaţă mai şi greşesc.

Şi aşa e şi cu noi.

Nu mergem acasă azi indiferent ce se va întâmpla.

Mergeţi la gară?

- Se poate merge pe jos, dar... - Serios?

- Vreţi să mergem împreună? - Da, ar fi grozav.

Vom merge cu voi atunci.

Bine, haide.

Trebuie să mergem la gară.

Da, pentru că nu ştim la ce oră pleacă trenul.

La cât pleacă primul tren spre Aberdeen?

La 6:36.

Lăsăm în urmă frumosul oraş Oxford.

Eşti bine?

Eşti bine, amice?

M-am împiedicat doar. Bine de tot.

Glezna se simte bine, credeam că mi-am rupt-o.

Dar e bine...

- Eşti în regulă? - Da.

Calea ferată la stânga.

Plecăm în Scoţia cu raţele.

Celelalte echipe sunt banale. Plictisitoare.

Alo, avem 6 ore libere.

Şi ajungi să campezi în faţa staţiei de tren?

Suntem în Anglia.

Ne plimbăm prin Oxford în miez de noapte.

Deci ne-am gândit, "hai să vedem dacă găsim un pub".

Nu era nimic altceva de făcut, aşteptam trenul de la 6:00 am.

La asta se rezumă totul, să vezi lumea.

Cântecul ăsta e foarte tare.

Am zis: "noi vom câştiga această etapă".

- Suntem nouă echipe. - Un total de nouă echipe.

Toate în acelaşi loc, în acelaşi timp.

Ajungem la Aberdeen şi apoi urcăm...

pe feribotul spre Shetland Islands.

Erau opt ore în total cu trenul,

aşa că a fost o ocazie bună pentru a admira peisajul rural.

Unul dintre principalele motive să plecăm era să mai ieşim din laborator,

să putem aprecia restul lumii şi să vedem şi altceva.

A fost chiar superb.

Haide, dragă.

Vino, vino, până în capăt.

Pe aici.

Mi-am sucit glezna. Ce prostie!

Scotty la lista de leziuni.

Nu e o accidentare, doar o rană superficială.

Să ne găsim Ford-ul.

Oh, da, am ajuns.

Vino!

Uşurel afară de aici, omule.

Da, se merge pe partea stânga.

N-am mai condus de pe partea asta a maşinii.

Probabil voi mai nimeri şi alte borduri.

Pare a fi un Ford Focus acolo.

- Avem maşina. - Arată ca un terminal de feribot.

Am ajuns, aici e.

M-am rănit un pic la gleznă şi se agravează.

- Salut băieţi, ce mai faceţi? - Oh, doamne!

M-am lovit la gleznă.

- Dumnezeule! - Arată rău.

Glezna îi este umflată, şi n-are o culoare prea bună.

Aşa mai merge.

Încerc să-l ţin ridicat, să am grijă şi să fiu gata de cursă.

Vreau să continuăm şi să mergem mai departe. Lupta nu s-a încheiat.

E o insulă frumoasă. Eu sunt gata.

Mi-am pus gheaţă şi am ţinut piciorul ridicat cât am putut...

dar încă e de mărimea unei mingi de fotbal.

Pe Mike îl consider ca un frate.

Lui mi-aş încredinţa şi viaţa.

Şi de mai multe ori în trecut a trebuit să-mi pun viaţa în mâinile lui.

Deşi sunt un pic incapacitat,

noi functionăm în echipă şi nu după ego-ul propriu.

Deci, dacă Mike va trebui să ia iniţiativa, o va face.

Sunt pregătiţi să punem la lucru această formulă.

- Să ne pornim. - Haide.

Bun, să mergem.

Hai, hai, hai.

Hai odată, tipule.

Mergem la Royal National Lifeboat Institute

să căutăm un puffin.

E atât de frumos aici!

Dumnezeule, ce grozav!

Este maiestuos.

Unul dintre principalele motive pentru noi e să călătorim împreună.

Sunt însoţitor de zbor. Aşa că călătoresc destul.

Dar nu am ocazia să călătoresc în jurul lumii împreună cu Te Jay.

Ce loc frumos. Aşa ceva nu vezi altundeva.

- E adevărat. - Ce loc minunat!

Lumea e mică. Ieşi şi viziteaz-o.

Intrăm în oraş acum.

E aici, pe stânga.

- Aici? - Aşa cred.

Ei bine, haide.

- Aici e? - Da.

- Royal National Lifeboat? - Acolo.

Mulţumesc, haideţi, băieţi.

Acolo e un puffin!

- Bună, puffin! - Salut, ce faci?

Mulţumesc.

Conduceţi la Scalloway şi căutaţi indiciul următor în castel.

Înapoi la maşină.

- Haide. - L-aţi găsit?

Mergeţi pe acolo.

- Scalloway. - Haide.

Bun.

Haide, dragă.

Acolo e un puffin.

Bună, ce drăguţ...

Bună ziua, domnule. ştiţi unde e Scalloway?

- Suntem aici. - În regulă.

- Scalloway e acolo. - Am înţeles.

Oh, dumnezeule! Haide, doamnă de pe insulă!

Conduce ca duminica dimineaţa, şi nici nu cred că e duminică.

Oamenii din insule au propriul timp pe insule.

- Da. - Nu se grăbesc niciodată.

Pentru că timpul trece mai încet pe o insulă,

şi timpul trece încet şi în urma acestor oameni.

Am dat de maşina albastră din iad.

Etapa asta e aniversarea noastră de trei ani.

- Trei ani, dragoste! - Acum trei ani eram în Samoa.

Pe o plajă, ne îndrăgosteam în timp ce jucam în Survivor.

Castelul Scalloway. Începem.

- Haide, dragă. - Da.

E aici?

Dumnezeule.

- Scuză-mă, scheletule. - Haide.

Trebuie să fie vreun indiciu. Nimic?

- Nu. - Bun.

- Mai jos? - Da.

Doamne!

- Arăţi înfricoşător, omule. - E aici.

Nu vreau să am probleme cu el, să plecăm de aici.

- Bun. - Haide

Ocol: "pe ponei" sau "aprinde-mi focul".

Acest ocol le dă echipelor ocazia să taie şi să livreze turbă

sau să construiască corect o torţă de vikingi

ce se foloseşte în cel mai mare festival viking din această ţară.

Nu există aproape deloc copaci pe insulele Shetland.

Aşa că localnicii folosesc un combustibil organic numit turbă

pentru a-şi întreţine focurile.

"Pe ponei" cere echipelor să taie 50 de blocuri de turbă

din acest mal cu turbă

folosind o lopată specială numită tusker.

Apoi, lucrând cu un ponei de Shetland,

trebuie să livreze două încărcături de turbă uscată la această cabană,

unde un fermier le va da următorul indiciu.

Vikingii au locuit pe insulele Shetland în urmă cu aproximativ 1200 ani.

"Aprinde-mi focul" le cere echipelor să construiacă corect o torţă vikingă.

Când torţa echipei e gata să fie aprinsă,

Guizer Jarl le va înmâna indiciul următor.

Unde e magazinul DITT?

- În Lerwick. - Lerwick?

Bun.

- Ce frumos e! - Acolo-i castelul.

- Cel care nu are acoperiş? - Da.

Cum te simţi?

- Bună ziua! - Ai un indiciu pentru noi, domnule?

- Am luat indiciul. - Bine...

Pe aici.

Cine e tipul ăsta?

- Bună! - Hei, aici este.

Dacă nu e sânge pe el, îl iau.

- Pe unde mergem? - Pe acolo.

Doamne, ce e asta?

E înfricoşător.

Ocol: pe ponei sau aprinde-mi focul?

- Pe ponei. - Să facem ponei.

Bine.

Nu, nu e asta, pentru că asta ne duce înapoi.

Oh, nu.

Te Jay, haide!

Oh, doamne!

Ne-ai rătăcit de tot.

Scuzaţi-ne, domnule, ne-am cam rătăcit.

Mă puteţi ajuta să găsesc castelul Scalloway?

O să fim ultimii.

Urmezi drumul ăla şi vei trece pe lângă o carieră...

- E o carieră pe dreapta. - Ce e o carieră?

- De unde se extrage piatra. - Bun, pe la dreapta şi apoi continui.

- Tim, grăbeşte-te. - Castelul e mare?

- Gigantic. - Mulţumesc.

Bine, acum suntem pe drumul cel bun.

Aici va trebui să profităm.

Turba din Scalloway. Aici e.

Suntem primii ajunşi aici.

Haide.

- Spune să urmărim demonstraţia? - Da.

Asta e?

Destul de simplu.

După cum am mai observat în sezoanele precedente,

s-a văzut că probele fizice executate corect

tind să fie mai rapide.

După ce aţi tăiat cincizeci de bucăţi,

alegeţi un ponei disponibil.

Acel Shetland pe care l-am întâlnit eu era nărăvaş. Nu foarte plăcut.

Vor avea de-a face cu poneii de Shetland.

Poneii de Shetland sunt cam ca şi măgarii.

Nu vor să facă ce le ceri.

Aici este Lerwick.

- DITT. - Serios?

Da.

Avem nevoie de un kit pentru construit torţe.

Şase locuri, deci suntem primii.

- Bine, dragă... - Bine.

- Sunteţi de aici? - Da.

Căutăm Up Helly Aa Galley Shed.

Drept înainte şi e a doua stradă pe stânga.

- Bine, vă mulţumesc foarte mult. - Haide.

- Ne pricepem la stingerea incendiilor. - La aprins, nu ştiu...

Să vedem cum e, dacă ne reuşeşte.

Uite, uite. Mai în faţă. E Nashville.

Continuă, DITT e pe dreapta.

Trebuie să fie pe aici pe undeva.

- Aici. - Frumos.

- Acolo e. - Oh, doamne!

Da!

Intrare. Hei!

- Du-te! - Uite! E aici.

Suntem ultima echipă.

Oh, doamne!

Nu arată chiar aşa de rău.

Haide.

- Tare! Hai s-o facem. - Da.

Sper ca această probă să fie realizabilă.

La naiba.

Cum te-aş putea ajuta? Să le aranjez?

Bethany are darul de a sesiza ceva care...

ai crede că e greu de făcut cu un singur braţ, dar ea tot reuşeşte.

Ne descurcăm bine.

Avem 27, 28.

E la fel de uşor ca la prima.

La începutul liceului,

am practicat arte marţiale şi ridicat de greutăţi.

În facultate am început să fac culturism de competiţie.

Deci să-mi forţez corpul peste durere şi disconfort e ceva firesc pentru mine.

Voi începe să accelerez.

Fir-ar, e dificil. Nu reuşesc nici să înfig lopata.

Încerc.

Mă lasă deja braţele.

Vezi dacă o poţi apăsa.

Oh, doamne! Ăsta e cel mai greu lucru de până acum în cursă.

Nu pot s-o fac.

Continuă aşa şi înclin-o înapoi uşor.

- Oh, doamne! - O frumuseţe, nu?

Odată ce ai înţeles cum se folosea corect instrumentul,

nu mai depindea de forţă.

Devine mult mai uşor când ti-ai dat seama cum se taie.

- Trebuie la un anumit unghi. - Fizică simplă.

Dacă ne concentrăm, vom reuşi.

Accidental am găsit locul de unde se luau materialele pentru torţă.

Deci vom construi o torţă.

Nu vroiam s-o alegem pe asta.

O să fie dificil.

Vroiam să facem cealaltă probă, dar ne-am rătăcit

şi am nimerit-o pe asta.

Robbie şi Brooke nu se potrivesc prea bine cu focul.

Bine, suntem pregătiţi pentru demonstraţie.

Am fost primii ajunşi, dar apoi au venit şi restul.

Unul după altul. Cinci echipe.

Da!

A trebuit să urmărim pas cu pas

şi tipul care ne arăta s-a mişcat foarte repede.

Au fost trei etape foarte dificile.

Fiecare etapă trebuia finalizată înainte s-o începi pe următoarea.

Trebuia să fie aprobat.

La o parte, te rog. Pune-o jos şi ajută-mă.

Primul pas era să înveleşti o bucată de şipcă foarte strâns.

Unde e juriul? Ne-o verificaţi?

Aveau nişte standarde destul de ridicate pentru o torţă de viking.

- Practic, trebuia să fie perfect. - Da.

- Ultima. - Foarte bine.

Sunt 50.

- Sunt în regulă toate. - Mulţumesc.

- Care ponei îţi place? - Primul.

Am avut de înhămat doi saci de turbă,

să-i transportăm sus pe deal la cabană de două ori.

Bun băiat!

Îi place să alerge, băiat bun.

Ştii unde trebuie să mergi!

Uite unde trebuie să le ducem.

Dumnezeule, e greu de urcat.

A fost greu în sus pe deal cu poneiul.

Mai solicitant fizic decât tăiatul celor 50 de bucăţi de turbă.

A fost greu.

Destul teren dificil cu găuri în care te puteai cufunda.

- Haide. - Încă o dată.

Vestea bună e că nimeni nu vine încă.

E groaznic.

Trebuie să bată un cui în lemn.

E mai greu decât pare.

A fost o situaţie foarte stresantă.

- Am abordat-o cu cuvinte dure şi... - Emoţii încinse.

Da.

- Trebuie să ajungă pe margine. - Nu, nu-i aşa.

Suntem vikingi pompieri. Noi stingem focurile.

O să vă arătăm cum se face asta.

- E mult mai uşor. - Cu apă.

E bine, e gata.

- E bine, e foarte bun. - Bine.

Vă mulţumesc, domnule.

Domnule viking...

E bine, puteţi continua.

Să încercăm. Domnule!

- Da, e bine. - Da!

- E bine. Foarte bine. - Da.

Luptătorii vikingi sunt gata să vă prezinte primele etape.

- E bine. - Mulţumesc.

Nici măcar nu ştiu ce să fac, dragă.

Ştiam că va fi dificil.

Ne scapă micile detalii.

Şi nu putem învăţa dacă o face aşa de repede.

De-abia ştiu să folosesc o brichetă, darămite să fac o torţă.

Nu, trebuie să fie mai strânsă.

Ştiu, nu ne reuşeşte.

Suntem în urmă.

Trebuie să începem din nou. Ce grozav.

Şi cu asta sunt 50.

Trebuie să luăm poneiul acum.

Facem bine, vom fi a doua echipă gata.

- Cum stăm? - Mai avem nevoie de una.

Bun.

- Oh, doamne! - Urăsc dealurile.

- Să mergem, dragule. - Haide, băiete.

Poneiul a mers grozav de prima dată.

Fugea înainte ca şi cum ar fi ştiut că era într-o cursă.

- Haide. - E supărat.

A doua oară a fost gata.

Haide.

Bine, nu-l ţine.

Nu-l ţine, o să ne lovească. La o parte.

Avem o bestie aici.

Ţi-am spus că pot fi dificili.

Şi următorul pas a fost de o mie de ori mai greu.

Primul a fost uşor, şi a durat ceva timp.

Trebuia să rulezi un alt sac deasupra.

Trebuie să te asiguri că e destul de strâns.

Dacă vrei să o faci, fă-o.

Dacă nu, lasă-mă pe mine.

Te ajut s-o faci ca lumea.

E un efort de echipă, nu eşti doar tu. Sunt şi eu.

- Ai grijă! - Poţi să mai dai şi de zece ori.

Bună treabă, da.

Revarsă-ţi toată furia pe cuiul ăla.

Suntem gata să ne aprobe.

E bine, puteţi continua cu pasul următor.

Ciclistele sunt rapide.

Scoate-l.

Sau ciocăneşte-l înăuntru.

E bine, continuaţi cu pasul următor.

- Da! - Mulţumesc!

Ca şi ambalatul unui cadou. Unul urât.

Partea cu ambalatul a fost uşor de înţeles pentru mine.

Pentru că acasă mai ambalez cadouri. E printre preferatele mele.

Îmi place să mă asigur că arată bine, banda este bine.

La partea aceea am ştiut exact cum să fac.

Domnul viking.

Uitaţi-vă le cel de acolo.

Juriul a vrut să mai vedem o dată exemplul.

Ceva era în neregulă.

Ne lipseşte ceva.

Ce e asta?

- Oh, da. - Ce cui folosim pentru asta?

- Unde este? - Probabil unul mare şi îndoit.

Te Jay, ai dreptate, ai dreptate.

Domnule viking.

Am reuşit, în cele din urmă.

- Da, în regulă. - Da, mulţumesc.

Oh, doamne. Sper ca poneii ăia să fie nişte ponei agresivi.

Haide!

Vreau să te dai la o parte, du-te de acolo.

Dă-te la o parte.

- Uşurel, uşurel. - Uşurel.

A speriat şi sufletul din mine.

- Haide, dragule. - Haide, Satană.

- Am terminat? Grozav. - Mulţumesc.

Vrei să citeşti tu?

Conduceţi spre Berry Farm în Scalloway.

- Bun, s-o facem. - Haide.

Am ajuns primii şi am şi plecat primii.

După mine, aşa ar trebui să fie mereu.

Dacă ajungem primii, nici o altă echipă n-ar trebui să ne depăşească.

Să mergem, suntem pe primul loc.

Dumnezeule binecuvântat! Haide, dragă.

Indiciul nostru următor!

Ne-am descurcat grozav.

- Suntem gata. - Domnule viking!

Asta, prietenul meu, e gata pentru luptă şi pregătit de război.

Bine.

- Mulţumesc. - Vă mulţumesc, domnule.

Am depăşit în cele din urmă prima etapă.

Mai avem încă zece etape.

Ce nasol! Nu ştiu ce să fac.

În timp ce alte echipe treceau deja de etapa a doua,

nouă nu ne reuşea nimic.

Avem ciment aici. Şi nişte apă.

Completăm la această secţiune de aici.

- Ultimul pas consta în... - Amestecarea cimentului...

Şi întinsul lui pe torţă.

Gata, domnule viking.

Nu, nu merge, faceţi-o din nou.

Puneţi mult mai mult ciment.

Acum ştiu cum trebuie.

Tu dai în jos, eu în sus.

Lucrul în echipă.

Bună treabă. Domnule viking...

- Bravo. - Mulţumesc mult.

- Să ne luăm indiciul. - Hays Dock, Hays Dock.

Un doc e la apă. Să mergem la apă.

Fantastic.

Gata, ultima tură.

Da, bine făcut.

- Bună treabă, iubitule. - Mulţumesc.

Bine, mulţumesc.

Cupcake, îi putem spune cupcake.

- Cupcake a fost minunat. - N-am avut probleme cu poneiul nostru.

- L-am luat. - Bun, haide.

Bună treabă, cupcake.

Ce trebuie să fac?

Trebuie să fie îndoit.

Ştii cum se îndoaie cuiul ăsta?

Luptătorii nu ştiau nici cum să îndoaie un cui.

Ceea ce e foarte simplu.

De obicei, când faci o greşeală şi lovesti cuiul greşit

se îndoaie singur. Nu ştiu cum de nu şi-au dat seama.

- Arată destul de bine, nu? - Oh, da.

Domnule viking. În cele din urmă am reuşit.

Da, e în regulă.

Mulţumesc.

Chiar trebuie să reuşim de data asta.

Bun...

Cum ne descurcăm? E mai bine?

- E bine. - Arată bine?

Da! Mulţumesc.

Bună treabă, dragă.

Domnule viking!

Bravo, aţi terminat treaba.

- Bun. - Mulţumesc, domnule. Mulţumesc.

Am început să intru în panică.

Îi vedeam plecând, iar noi tot nu reuşeam.

Pompierii au terminat şi noi suntem acum ultimii.

Foarte în urmă.

Nu este corect.

Îl putem îndoi înainte să intre? Pe masă?

- Are sens. - Nu e bine.

Teribil.

- Gata. - Ăsta-i iubitul meu.

- Maestre viking! - E bine, puteţi continua.

Oh, da!

După ce s-au dus toate echipele,

erau mai puţini oameni pentru care să ne îngrijorăm.

Când am rămas doar eu şi Brooke a fost aproape o uşurare.

Suntem obişnuiţi cu asta.

Am fost printre ultimii întreaga cursă.

Mai rămân multe de făcut în această etapă.

O să aprindem o torţă în Shetland.

- Hays Dock? - Drept înainte.

L-ai găsit, Keith?

- E acolo. - E Hays Dock?

- Nu prea cred, amici. - Bun...

Dumnezeule, unde suntem?

Trebuie să ne întoarcem.

Ce e cu grupul ăla acolo?

Îi vezi?

Am venit să v-o aducem?

Mulţumesc.

Conduceţi la ferma Berry, pe drumul Berry, în Scalloway.

Dacă vezi pe cineva, ne oprim să întrebăm.

Doamnă, ne puteţi spune cum se ajunge la Berry Farm?

- Bine, mulţumesc. - Mulţumesc.

A spus că e sus pe deal.

Uite-o, Berry Farm.

Uite aici.

E ceva acolo.

Adunaţi-vă oile.

Câinii ciobaneşti ca şi Reily

au lucrat alături de ciobani de secole.

Acum, echipele trebuie să lucreze ca nişte câini.

Literalmente, conducând o turmă de oi încăpăţânate

prin mijlocul acestui curs şi apoi în ţarc.

Închiderea lor e opţională,

dar când oile au fost aduse aici,

James, ciobanul, le va da indiciul următor.

Ei bine, haide.

Uite oile.

- Sar. - Toate trebuie să intre pe acolo.

Trebuie să treacă prin centru. Mână-le înapoi la început.

Înapoi, înapoi.

Nu, nu, nu.

Erau opt oi pe care trebuia să le trecem prin trei porţi.

Apoi trebuia să le strângem pe toate într-un ţarc.

La naiba.

S-a dovedit a fi foarte dificil. Erau peste tot.

Asta-i aproape imposibil.

Hays Dock, acolo este.

Vă predăm această torţă.

Glorie!

Aduceţi cupa gloriei!

- Aveţi nevoie de indiciu. - Da, avem nevoie de un indiciu.

Glorie!

Uite, sunt aici.

Haide.

E-n regulă, nu ne stresăm.

Arată frumos! Ce crezi?

E destul de bine.

- Mulţumesc, băieţi. - Mulţumesc.

Să mergem direct acolo unde era apa.

Înconjoară-le, înconjoară-le.

Misti, rapid, prin spatele lor.

Obligă-le să intre în mijloc.

Du-te, du-te.

Bun, acum trebuie să le băgăm pe poartă.

E deja o echipă aici.

Sunt "zână măseluţă"? Acum vom afla.

- Aici e. - Acolo.

Bună treabă, dragă.

Rămâi unde eşti. Lasă-le să plece.

- Bine. - Dă-le drumul.

Dă-le drumul.

Celelalte trei vor vrea să se alăture turmei.

- Obligă-le să vină înapoi. - Te rog, să nu scape.

Misti, mă descurc.

Le dobor înainte să apuce să iasă.

Repede, e pentru locul al doilea. Dacă-i întrecem, suntem primele.

Uită-te la oile astea.

Va fi uşor şi distractiv.

Sar la tine.

Veniţi pe aici.

Trebuie pe mijloc.

- Hai, du-te. - Aleargă foarte repede.

- Nu vor să meargă drept. - Sunt nărăvaşe.

- Nu ştiam că oile fug aşa de repede. - E o nebunie.

- 7 din 8. - Bine, bine...

Haide, dragă.

- Du-te cu familia ta. - Bun băiat.

- Foarte bine. - Mulţumesc.

Mergeţi la locul unde a fost găsit.

Echipele trebuie să găsească că pit stop-ul e insula St Ninian,

devenită faimoasă după descoperirea unei comori din secolul VIII.

Ultima echipă ajunsă aici ar putea fi eliminată.

- Grozav, mulţumesc. - Mulţumesc.

Suntem pe locul întâi.

Echipa dominatoare.

Aşa mai zic si eu, iubire!

Misti, a fost dificil...

În nici un caz n-o va face altcineva mai repede decât noi.

- E muzeul Scalloway. - Muzeul Scalloway.

Suntem asiguraţi.

Aţi putea să ne spuneţi unde a fost găsită piesa asta?

- Insula St Ninian. - Bun, şi cum ajungem acolo?

Sunteţi aici...

Sunt grozavi.

Ştiam că eram echipa favorită.

Singura diferenţă e că acum o ştie toată lumea.

Încă mai sunt oameni aici.

- Bun, haide. - Bine.

Haide, iubitule, haide.

- Nu! - A fost atât de aproape.

Oh, doamne!

Haide, haide. Pornesc.

Vino, vino.

Nu suntem aşa de rapide ca şi oile.

- Mamă... - Nu suntem câini, dragă.

Uită-te la asta. Nu văd vreo altă maşină.

Dumnezeule, să fii primul se simte atât de bine.

Cred că înseamnă "bine aţi venit în insulele Shetland".

Aţi înţeles bine.

Suntem în continuare surprinşi de zâmbetul vostru incredibil.

- Serios. - Mulţumesc.

Din nou, e un zâmbet câştigător. Sunteţi echipa numărul unu.

Şi mai am veşti bune pentru voi. Ca şi câştigătorii acestei etape

aţi câştigat o excursie de la Travelocity.

Veţi merge în Dubai.

Vă veţi bucura de cinci nopţi la Atlantis The Palm

unde puteţi explora acvariul

şi lua cina la un safari în deşert.

Sună bine?

- Da. - Sună uimitor.

În mod clar e poziţia pe care vă doriţi să fiţi.

Aveţi Salvarea asupra voastră,

aţi câştigat două din cele trei etape.

Iată-ne cum conducem din nou clasamentul.

- Trebuie să se simtă bine. - Se simte minunat.

Dacă nu avem deja o ţintă pe spatele nostru,

atunci nu ştiu ce nu pot vedea celelalte echipe.

Vom continua să depunem eforturi

şi să ne afirmăm ca echipa cea mai dominantă din The Amazing Race.

- Vino, Alli. - Da, haide.

Trebuie să fie o metodă.

Ei bine, ai văzut asta?

- Ce? - Alergau şi apoi s-au oprit.

Am făcut un pas înapoi,

s-au linistit şi au mers unde vroiam să meargă.

Bine, hai să încercăm metoda ta.

Mama şi fiica sunt aici.

Oh, doamne. OK.

Nu e un semn bun.

E chiar aici.

Stop.

- Haide. - Cine era în spatele vostru?

Pompierii.

Haideţi, oilor!

Deci trebuie să treacă pe ultima poartă.

Prin poartă şi în ţarc.

Au trecut.

Ei bine, prieteni, intraţi în ţarc.

Ordonate. Ordonate, ordonate.

Mergeţi unde a fost descoperit.

Unde a fost descoperit...

Am fost foarte dure cu oile alea.

Pe centru.

Condu-le, suntem foarte aproape.

- Suntem atât de aproape. - Foarte aproape.

Haide.

- Haide, haide. - Nu aşa!

O singură oaie. La naiba!

Nu e uşor.

Să formăm un unghi, în V, ca şi gardurile.

După jumătate de oră de alergat oile rebele,

eram gata să renunţ.

Uşor, dragă, la unghi acum.

Poate că intră acum.

Şi dintr-o dată, mă uitam acolo

şi oile mergeau chiar spre ţarc.

- O s-o închid. - Glumeşti?!

Literalmente au intrat singure în ţarc.

Un miracol al oilor.

Bună ziua, domnilor.

Am o întrebare.

Ştiţi unde a fost descoperit acest lucru?

În castelul Scalloway.

Castelul.

A fost în castel?

- Bine, mulţumesc mult. - Mulţumesc.

Staţi împreună, rămâneţi împreună, haideţi.

Şi voi două.

Nu încercaţi să mă testaţi.

Du-te.

Mulţumesc, mulţumesc mult.

Trebuie să le băgăm în ţarc?

Nu pe aici.

Pe acolo trebuie.

- Lasă-le înăuntru. - Mulţumesc, treabă bună.

- Lasă-le să intre. - Bine făcut.

Mulţumesc.

A fost distractiv.

- Cum îţi merge? - Sunt bine.

- Vine o pantă. Te simţi bine? - Da.

Mergeţi, haide.

Aşa da.

Oh, doamne, acum mai trebuie să intre în ţarc.

Bun, haideţi.

- Pe acolo. Da. - Bun...

Doamne. Închide-o.

Oh, doamne! Vino, vino.

- Oi împuţite. - Haide.

Muzeul Scalloway.

Dacă ştie cineva, atunci sigur cei de la muzeu.

Dragoste, bună treabă.

Nu se sperie când faci aşa.

Credeam că oile trebuiau să fie mult mai prietenoase.

Vezi? Atunci când vorbeşti, se sperie.

Nu vorbi, ar trebui să spui "bee".

Deci "bee" a fost tactica noastră.

Bee. Bine făcut.

Bună treabă.

Haideţi.

Reuşim, Tim.

Nu. Te Jay...

Funcţionează.

Am fost atât de aproape. Hei, eram aproape gata.

Reuşim noi.

Aici, iubire.

Mână oi.

Menţine-le în centru.

- Cât să mă apropiu? - Să rămână în mijloc.

Haide.

- Vino aici, micuţule. - Haide.

Oh, doamne!

Nu, nu, nu prea rapid.

Suntem atât de aproape.

Să intre toate.

Trebuie să le blocăm.

Hai, băieţi, în ţarc.

Da!

A fost greu.

Am făcut-o.

- Haide. - E frumos.

- Uită-te la plaja asta. - E grozavă.

Adam şi Bethany, sunteţi echipa numărul doi.

Bună treabă, iubire.

Ce loc perfect!

Putem merge să înotăm?

Puteţi merge la înot.

Dar, după puffin, e un pic cam rece.

Nu prea sunt o persoană iubitoare de animale.

Mi-am petrecut întreaga viaţă la oraş.

Mână-le pe partea aia.

Nemernico!

Nu prea îmi plac oile.

Oile sunt ciudate.

Nu funcţionează.

Trebuie să le aducem înapoi.

Oi rele!

Nu râde de noi. Haide.

- Da, iubire. - Haide.

- Haide, iubire. - Fugi pe lângă ele.

Haide.

Da!

Înăuntru, împinge-le.

Intraţi.

Aşa da.

- A fost simplu. - Da!

Să vedem în biserică.

Scuzaţi, bună ziua.

Nimeni.

E frumos.

- Dar nu e nimeni aici. - Frumoasă biserică.

Nu e pit stop-ul.

Cu siguranţă că nu e pit stop-ul.

Vino, dragă, haide.

Keith şi Whitney, sunteţi echipa numărul trei.

Câştigăm poziţii.

Se spune că uneori ar trebui să schimbaţi tonul în care vă vorbiţi.

Credeţi că se întreabă ce căutaţi împreună?

Nu-mi pasă ce cred celelalte echipe.

- Sincer, nu. - Pentru noi e bine. Asta contează.

Bine zis.

- Da! - Nu!

Mai trebuie doar să intre.

Cum le convingi să intre?

Dă-mi bluza ta.

Am o idee.

Eram disperaţi să încercăm orice.

Am încercat să fac o barieră din haine.

Ca să blocăm două deschideri şi să aveam una închisă cu hainele.

Avem nevoie de mai multe.

Avem nevoie de mai multe.

- Ai nevoie de un ciorap? - Da, un ciorap, perfect.

Încearcă aşa. Oh, da.

- În ţarc, vă rog. - Hai, hai.

Nu, nu, nu.

Puteţi intra acolo.

Nu!

De ce fac asta?

Nu, două fugare.

Pe aici, oilor.

Prietene, stai aşa. Te simţi bine?

Stai jos, le aduc eu înapoi.

Să acceptăm cele patru ore. Să le luăm acum.

Nu, nu e necesar.

- Să luăm cele patru ore. - Scott!

Eu zic să luăm pedeapsa de patru ore.

N-aş renunţa aşa de devreme.

Trebuie doar să le împingem pe aici. Odată trecute printre garduri...

le putem încercui.

Am un picior defect.

Patru ore e prea mult.

Dacă durează până seara, vom ieşi din joc.

- Eşti în regulă? - Da, sunt bine.

- Stai la o poartă şi le mut eu. - În regulă.

Mike e un lider şi a muncit din greu.

Am vrut să reuşesc.

Trăim ca o echipă, murim ca o echipă.

Au trecut toate. Acum depinde de noi.

Te rog, dumnezeule, să nu pierdem din cauza unor oi.

Termină, Te Jay. Prea uşor te dai bătut. Dezgustător.

Te Jay, trageţi sufletul. Haide, o putem face.

Nu.

E imposibil.

Sunt atât de frustrat.

Mergeţi la prietenii voştri.

Rămâi unde eşti.

Avem toate oile.

Nu voi mai număra oi vreodată.

Mergeţi unde a fost descoperit.

- Ce e aia? - Nu ştiu, hai să aflăm.

Shelley şi Nici,

sunteţi echipa numărul patru.

Am ajuns.

Amy şi Maya, sunteţi echipa numărul cinci.

Trebuie să găsim imediat pe cineva.

- Un bar, să încercăm? - Da, să întrebăm.

Întotdeauna e bine să întrebi într-un bar.

Bună, am nevoie de ajutor.

Ni s-a spus să mergem acolo unde a fost descoperit.

Poate e o turnătorie.

E la 29 mile de aici.

Deci, mergem până în Weisdale. Dacă ajungem acolo, vom fi bine.

Perfect, vă mulţumesc foarte mult.

Ne-am fi dorit să putem sta aici să bem o bere cu voi.

- Mulţumesc mult. - Mulţumesc.

Trebuie să ne grăbim.

Haide. Da!

- Da! - Da!

Oh, doamne, da.

Nu-i nimic, îi putem întrece pe pompieri la alergare.

Bună treabă, amici, am făcut-o.

Să le întrecem? Le fac praf.

- E aici. - Haide, dragă.

Bună treabă, fetelor.

Brooke şi Robbie, sunteţi echipa numărul şase.

Kym şi Alli, sunteţi, deci, echipa numărul şapte.

Deci mergem spre satul Weisdale.

Au spus că acolo putea fi turnat.

Credem că e vreo topitorie pentru argint care face aşa ceva.

- Sper că e corect. - Da.

Intrăm în sat.

Shetland Jewellery.

- Vrei să întreb? - Da.

Ne-au spus să mergem acolo unde a fost descoperit.

Se pare că a fost luată din comoara de pe insula St Ninian.

Şi cât de departe e?

Aici este.

Deci va trebui să mergeţi repede.

Dumnezeule, de aici am plecat. Şi am ajuns aici.

Glumeşti?!

Suntem departe.

Indicaţiile greşite sunt mai rele decât nici-o indicaţie.

La naiba!

Nu s-a terminat încă. Nu-i aşa?

Nu se ştie niciodată.

A spus: "găsiţi locul de unde provine?"

Unde a fost găsit.

Unde a fost descoperit.

Hai să întrebăm în muzeu.

Vino, vino.

Repede, repede.

Nu vom renunţa.

Din nou cu spatele în corzi.

Dar, cu perseverenţă, ne vom întoarce.

Insula St Ninian.

Acolo trebuie să mergem.

Am muncit mult ca să ajungem aici.

Să se termine de la nişte oi ar fi devastator.

Eu zic că-i vom bate.

Îmi place când sunt pus cu spatele la zid.

Ne-am încetinit cu glezna mea.

Insula St Ninian e chiar aici, spre dreapta.

Suntem aproape ajunşi, frate.

- Aici e. - Oh, doamne!

Oh, doamne!

Tim şi Te Jay,

nu ştiu ce aţi făcut pe drum încoace,

dar, cumva, aţi reuşit să-i depăşiţi.

Sunteţi echipa numărul opt şi continuaţi cursa.

Ne-au trimis în direcţia greşită.

E-n ordine...

Michael şi Scott,

regret să vă spun că sunteţi ultima echipă ajunsă.

Şi aţi fost eliminaţi din cursă.

Am crezut c-o să ne descurcăm mai bine.

Am alergat oi.

Nu e ceva ce facem în fiecare zi. Suntem nişte tipi de la oraş.

Ce-ar spune tovarăşii voştri când vă vor vedea concurând în jurul lumii?

Ce le-aţi răspunde?

E mai greu decât pare?

Foarte greu!

Poate c-o să le dăm motiv să râdă de noi vreo câţiva ani.

A fost o zi dezamăgitoare.

N-am fi vrut să ajungem eliminaţi din cauza unor oi.

Sau să mergem la un bar în loc de muzeu.

Am râs de un milion de ori. Am făcut ceea ce facem noi.

- Ne-am distrat. - Nu trebuie să fim mereu aşa de serioşi.