Original subtitles

DRAGOSTE ŞI LIMONADĂ

Ai ciocolată caldă ?

Nu, doar limonadă răcoritoare.

- Două, te rog. - Imediat.

Cred că tatăl tău e mândru de tine, Maisie. Ai făcut singură toate astea.

Mulțumesc mult.

Vreți o limonadă, domnule ?

De fapt, trebuie să vorbesc cu tatăl tău.

Pot să vă ajut cu ceva ?

Mă tem că da. S-a depus o plângere

fiindcă acest chioşc de limonadă e prezent aici în fiecare săptămână.

- Cine a depus plângere ? - Nu pot să vă spun.

A fost ceva anonim.

Îmi pare rău, dar legile ținutului mă obligă să vă închid,

dacă nu aveți permis de vânzător.

Permis de vânzător ? Pentru un chioşc de limonadă ? Are zece ani.

Nicio grijă, Evan, am filmat tot.

Doamnă, eu nu fac regulile, doar le aplic.

Mă aleg cu un salariu mic şi cu multe bătăi de cap.

Dar Maisie a avut chioşcul aici trei veri la rând.

N-a fost niciodată o problemă. De ce acum ?

Avem un consiliu nou. Deja au epuizat bugetul pe anul ăsta.

Vor mai multe amenzi, să umple vistieria.

Sunt obligat să impun legea, altfel, îmi pierd slujba.

Vă dau un avertisment.

Dacă vin mai târziu şi chioşcul e deschis,

sunt obligat să vă amendez cu 500 de dolari.

Amendă ? Cred că ştiu unde poți să-ți bagi...

Aici.

Îmi pare rău că vă dezamăgesc. O zi bună !

Îmi pare rău, e închis.

Ce om e atât de ticălos

încât să se plângă de chioşcul de limonadă al unei fetițe ?

Nu ştiu.

Îmi pare rău. S-a terminat pe anul ăsta.

Să repetăm !

Toată livrarea s-a pierdut peste noapte,

deşi tu ai ales curierul,

iar acum scrii cronici negative pe site-ul nostru,

spunând că Sunny Day Lemonade nu e de încredere ?

Dave, ştiu că tu ai scris cronicile. Ştii de unde ştiu ?

Pe una ai semnat-o David Bennet !

Dave, mai vorbim mâine. Pa !

Trish, ai văzut ?

Am vorbit toată dimineața la telefon cu un vânzător din Oahu

care încerca să ne păcălească să plătim pentru încurcătura asta.

Ce am ratat ?

Chestia care o să ne ajute în carieră.

Nu mă ține în suspans.

Uite !

Am filmat tot.

Oficialitățile au trimis un inspector să amendeze un chioşc de limonadă.

- Filmarea a ajuns virală. - E o oportunitate.

Ăsta e crezul lui Sunny Day.

Să ajute pe cineva ca fetița asta.

E perfectă.

Îi sun pe Bev şi pe John, luăm primul avion.

Dacă se poate rezolva cu nişte documente,

măcar facem nişte poze.

Poate mai sunt şi alții. Ca în Texas sau New York.

- Unde a fost filmat ? - În Golden Valley, Pennsylvania.

- Eşti sigur ? - Da.

Ce are Golden Valley ? Mai puțin de 20 000 de locuitori,

case de cărămidă, picnicuri, familii...

Trebuie să aibă un Starbucks.

Karl, ştiu că suntem o echipă, dar nu pot să vin acum.

Trebuie să te descurci singur.

Trish, mi-ar plăcea, dar iau avionul spre Austin în trei ore.

Vin abia peste o săptămână sau două.

Trebuie să te duci acum ! Cât e povestea proaspătă.

La asta te pricepi cel mai bine.

Dacă salvăm chioşcul fetiței şi ne facem reclamă...

O să ni se crească salariile.

Ai dreptate, o fac.

Dar n-o să fie uşor.

O să-mi cumpăr un iaht ! Zbor plăcut !

- Şi ție. - Te sun când ajung.

Bine.

Trish, bine ai venit acasă !

- Karl, cum a fost zborul ? - Liniştit. Al tău ?

Zborul a fost în regulă.

Dar drumul de cinci ore de la aeroport te omoară.

Şase ore, dacă te rătăceşti.

Am fost plecată atâta vreme,

că uitasem că oamenii îți fac cu mâna aici.

E ciudat. Parcă ar cerşi afecțiune.

Eu am crescut în Michigan.

Dacă cineva făcea aşa ceva, era considerat o amenințare.

Oricât s-ar schimba lumea, orăşelele rămân neschimbate.

Care-i planul ? Îți vizitezi familia ? Analizezi politica locală ?

Nu, dă-o naibii ! N-o să pierd timpul. Mă duc la Maisie chiar acum.

Aşa te ştiu, hotărâtă !

Te sun mai târziu.

Bună ! Eu sunt Maisie. Îmi pare bine.

Eu sunt Trish. Şi mie îmi pare bine.

Cu ce pot să te ajut, Trish ? Vinzi ceva ?

Trebuie să-ți spun că apreciem vizita ta, dar nu ne interesează...

De fapt, Maisie, reprezint Sunny Day Lemonade,

principalul producător american de limonadă şi băuturi din lămâie.

Lucrezi la Sunny Day Lemonade ?

Cea mai proaspătă, mai gustoasă şi mai aurie limonadă din lume ?

- Noi suntem ăia. - Fir-ar să fie !

Să nu-i spui tatei că am zis asta. O să pun 25 de cenți în borcan.

Adică jumătate din profitul pe săptămâna asta.

Jur !

Apropo de tatăl tău, crezi că pot să vorbesc cu el ?

Sigur, Trish. O să te placă. Vino cu mine !

Tată ! Uite cine a venit !

E Trish, de la Sunny Day Lemonade. Vrea să-mi apere drepturile.

Ce ?

Scuze.

Trish McTavish ?

Evan ?

Doamne !

Ați fost împreună ? Ați fost iubit şi iubită ?

- Vă sărutați ? - A trecut mult de atunci.

- Zece ani. - De fapt, 13.

- Înainte de mama ? - Da.

Cu mult înainte de mama. Nu eram mult mai mari decât tine.

Şi acum eşti avocata limonadei ?

Nu sunt avocată, sunt expertă în relații publice.

Sunt un fel de bârfe, dar pozitive.

Te fac să apreciezi ceva şi mai mult.

Maisie, trebuie să plecăm, e aproape ora opt.

Trebuie să ajungă unchiul.

Stai, haina !

Scuze.

- Mi-a părut bine, Trish ! - Şi mie, Maisie.

- Bună dimineața, Maisie ! - Bună, unchiule Aaron !

- Cine e oaspetele tău ? - Trish, de la Sunny Day Lemonade.

A venit să-mi apere drepturile legale.

Bine...

Trish McTavish ?

Bună, Aaron ! A trecut multă vreme.

Văd că ai scăpat de aparatul dentar.

Trish McTavish... Ce surpriză din trecut !

Sunt la fel de surprinsă să fiu aici pe cât eşti tu să mă vezi.

În Golden Valley.

Credeam că ai ajuns deja la Geneva

şi ții discursuri despre reducerea minelor antipersonal

în fața unor străini în costume.

Nu ne aşteptam să te revedem aici.

În fine... Să mergem, Maisie ! Să nu întârziem la şcoală !

- Pa, tată ! Mi-a părut bine, Trish. - Şi mie, Maisie.

Îmi pare rău. Fratelui meu nu i-a plăcut liceul.

Şi nici lucrurile care-i aminteau de liceu.

- A lipsit de la toate reuniunile. - Nu, e vina mea.

Am venit la o oră nepotrivită. Trebuia să ştiu că începe şcoala.

Ai făcut cumva o nebunie şi ai condus de la aeroport fără să dormi ?

- Îți fac o cafea. - Sună bine, dar trebuie să muncesc.

Am spus de ce am venit, nu ?

Divizia pe care o conduc ajută copiii din toată țara

care au probleme în a-şi înființa un chioşc de limonadă.

Nu ştiam că e a ta.

Da... E ceva real ?

Copiii sunt hărțuiți pentru chioşcuri cu limonadă ?

Şi Maisie a ajuns cumva în atenția ta...

Ai fi şocat ! Chioşcurile cu limonadă încă sunt ilegale în 34 de state

şi e treaba mea să le ajut.

Care-i primul pas pe care-l faci cu Maisie ?

Primăria se deschide la zece.

Programul de vară într-un orăşel. Ce planuri ai azi ?

Am multă treabă pentru Festivalul Solstițiului.

Am fost angajat să construiesc o arcadă de grădină,

dar am cam rămas în urmă.

Poți să iei o pauză mai târziu, să ne vedem la primărie, la zece ?

Aş putea...

Trebuie să trec pe la mama până nu-i spune un angajat de la benzinărie

sau un văr de-al treilea că sunt în oraş.

Ne vedem acolo.

Trish !

Mă bucur să te văd.

Şi eu.

Trish, bine ai venit acasă !

Ce surpriză minunată !

Bună, mamă ! A trecut multă vreme.

Da ? N-am remarcat. Ştii că begoniile îmi dau de lucru.

Am venit într-o scurtă călătorie de afaceri.

Dacă nu e un moment potrivit, pot să stau la hotel.

La hotel ? Prostii ! Ai o cameră foarte bună aici.

Parcă e o capsulă a timpului. Camera asta e neschimbată.

Nu puteai s-o faci birou ? Sală de sport, saună cu infraroşii ?

E felul în care te țin minte. Stai departe, nu ne vizitezi...

Te-am adus la mine de fiecare sărbătoare.

De parcă aş fi o mâncare comandată !

Sau un animal închiriat câteva ore şi trimis înapoi la adăpost.

De unde ai astea ? Le-am strâns cu mulți ani în urmă.

Le-am găsit în garaj. M-am gândit că mai înveselesc atmosfera.

Poți să laşi ambalate lucrurile pe care le-am ambalat ?

De ce ? De ce ți-a fost aşa de greu să vii aici ?

De ce ai fugit aşa de departe ? Din cauza mea ? Am făcut eu ceva ?

Nu, mamă, nu e vina ta.

Te iubesc, eşti cea mai bună mamă din lume.

Dar sunt prea multe amintiri aici.

Nu pot să rămân. Am o întâlnire la zece.

Putem vorbi mai târziu ?

Eşti gata să schimbi lumea, regulă cu regulă ?

Am renunțat la asta când am semnat ipoteca pentru apartament.

Păcat ! Aveai aspirații impresionante. Mergem ?

Da.

Eşti liberă sâmbătă ?

Le invit pe Barbara şi pe Ginger. Poate, şi pe Dora.

Vorbim după aceea.

Cu ce poate să vă ajute Golden Valley azi ?

Vrem să solicităm un permis de vânzător.

Ce palpitant ! O afacere nouă ?

E pentru chioşcul de limonadă al fiicei mele.

Ce spirit antreprenorial ! Prima mea afacere a fost cea de bonă.

Spuneți-ne, dnă D'Alessio, ați solicitat permis de vânzare

şi ați plătit impozit ca să aveți grijă de copiii vecinilor ?

Nu. Dar nu purtam nici centuri de siguranță pe vremea mea.

- Regulamentele salvează vieți. - Nu văd legătura.

Completăm asta şi plătim taxa, apoi e gata ?

Da. Permisul trebuie semnat de comisarul oraşului.

Excelent ! Să programăm întâlnirea cât suntem aici.

Cel mai devreme pot să vă programez pe 1 august.

Comisarul e în concediu până atunci.

Întâi august ? E ridicol !

E fix genul de birocrație care sufocă inovația în afaceri.

Scumpo, nu eu fac regulile.

Doar le impun pe cele votate de consiliu.

Mulțumim, dnă D'Alessio.

Cu plăcere.

Ce oficialitate îşi ia vacanță două luni în mijlocul verii ?

E o tradiție pe aici.

Oamenii se bucură de timpul liber. E greu să le reproşezi ceva.

Acum nu putem obține permisul lui Maisie !

Deci Sunny Day Lemonade nu poate apărea în presă.

N-am de gând să aştept toamna aici.

Eu şi Maisie apreciem efortul.

A vrut să facă nişte bani în plus, dar o să găsească altceva.

Poate tunde iarba...

Dacă mai treci prin oraş, ştii unde ne găseşti.

N-am terminat, Evan. Nici pe departe !

Abia începem.

Am crezut că am ajuns foarte devreme. Eşti aici de multă vreme ?

De vreo două ore. Voiam să răspund la nişte e-mailuri.

- Nu dormi niciodată ? - Ațipesc între mesaje.

Scuze că te-am anunțat din scurt. Ai găsit o bonă pentru Maisie ?

Fratele meu se oferă de obicei. Sunt cei mai buni prieteni.

Pe cine aşteptăm ? Am auzit că au ofrittata excelentă aici.

Pe Vanessa Matthews.

Vanessa Matthews...

Reporterița de la "Golden Valley Bugle" ?

- Chiar ea. - Nu e specialistă în infracțiuni ?

Cum ai făcut-o să scrie despre un chioşc de limonadă ?

Fugeam de la detenție împreună, în şcoala generală. Îmi e datoare.

Am venit la ora asta inumană !

Spune-mi că ştiu să facă un Mojito ca lumea.

Mulțumesc că ai venit, Vanessa. Apreciez că ți-ai făcut timp.

Părea foarte interesant. Cum să refuz ?

Arăți bine, Trish. Ți-ai schimbat coafura.

Mojito.

Mai vorbeşte-mi despre marea nedreptate socială.

Cineva a jefuit-o pe Shirley Temple ?

El e Evan Payton. Despre fetița lui ți-am vorbit.

Îmi pare bine. Îți admir articolele de multă vreme.

Payton... De unde ştiu numele ăsta ?

Poate că ai citit despre soția mea, Susan Payton.

A avut un accident auto acum câțiva ani.

Îmi amintesc. Îmi pare rău.

Mulțumesc.

- Te-am chemat aici pentru... - Un chioşc de limonadă ?

Da. E al lui Maisie, fiica lui Evan.

L-a făcut singură. Are 10 ani.

Am văzut clipul pe care mi l-ai trimis.

Un exemplu drăguț de nedreptate într-un mic orăşel,

bocancul birocrației îi striveşte pe cei drăgălaşi şi nevinovați,

dar nu cred că aş avea un subiect.

Subiectul e că acum, în SUA,

chioşcurile de limonadă sunt ilegale în 34 de state.

Serios ?

Într-o lume plină de vedete pop şi smartphone-uri,

războaie reci şi zone fierbinți, de ce mai contează limonada ?

Contează pentru că reprezintă pentru mulți primul pas în afaceri,

teorie economică şi spirit antreprenorial

care ne face cine suntem.

Contează pentru că avem dreptul să ne urmăm visurile,

iar statul ar trebui să ne ajute, nu să ne încurce

cu birocrație şi obstacole meschine,

cum ar fi să obligi un copil să-şi cumpere un permis

ca să vândă apă cu citrice vecinilor.

Pentru cine spuneai că lucrezi ?

În şcoală mă gândeam că o să ajungi să te legi de copaci,

luptând împotriva tăierilor de lemne în Amazon.

Da... Sunny Day Lemonade.

Pare o acțiune publicitară.

Îți înțeleg scepticismul, dar nu e niciun conflict de interese.

Sunny Day Lemonade a făcut multe fapte bune pentru țară.

Presiunea agenților noştri de lobby

a dus la schimbarea legii în 13 sate.

13 state în care copiii nu mai plătesc 500 de dolari amendă

pentru că fac cinci dolari în mărunțiş.

E nevoie de o mică presiune mediatică asupra consiliilor orăşeneşti,

şi se prăbuşesc cât ai clipi.

Trish, aproape că m-ai convins.

Dar nu prea am ce să-i prezint editorului meu.

Problema e că în fiecare articol e nevoie de un personaj negativ.

Ticălosul birocrației nu mai e suficient.

Mi-a părut bine, Evan.

Şi mă bucur că te-am revăzut, Trish.

Mulțumesc pentru Mojitoul care n-a venit.

Sună-mă dacă ai ceva mai interesant.

Mi s-a părut că a fost un discurs excelent.

E evident de ce eşti atât de bună în meseria ta.

Putem comanda micul-dejun ? Eu vreaufrittata.

Evan, îmi pare rău, mai am mult de lucru.

- Putem s-o lăsăm pe altă dată ? - Sigur.

Bună, mamă !

- Cum a fost întâlnirea cu Evan ? - Ți-am spus că n-a fost întâlnire.

Ați stat împreună la masă, la Mamma Teresa's.

Linguşeam o reporteriță.

- Şi ? Ai convins-o ? - Nu.

Consideră subiectul prea plictisitor.

Păcat !

- Mereu mi-a plăcut Evan. - Ştiu.

Şi mie mi-a plăcut, dar a trecut mult de atunci. Ne-am schimbat.

Credeam că o să fie alesul. Te purtai altfel când erai cu el, erai...

- Fericită ? - Şi asta e rău ?

Fericirea nu-mi plăteşte ratele la Tesla, mamă.

Dacă aş fi rămas aici, nu m-aş fi dus la facultate,

n-aş fi fost şefă de promoție, n-aş fi avut o slujbă bună.

Aş fi tot... aici.

- Ce gând oribil ! - Nu asta voiam să spun.

E plăcut să fii acasă. Pentru că vin în vizită.

Nu sunt blocată aici.

O să mă mulțumesc cu ce primesc şi o să apreciez scurta reîntâlnire.

Am filmat tot.

Nu eu fac regulile, doar le impun

pentru un salariu mic şi multe bătăi de cap.

Nu poți să faci clipul să devină viral ?

La ce-ți trebuie un articol ?

Un clip viral merge la generația tânără,

dar cei din consiliu şi cei care-i votează

au încredere într-o față cunoscută.

Un prezentator de ştiri, un reporter cu experiență...

Stai ! Opreşte ! Nu e Hank Wishlow ?

- Bătrânul de la geam ? - Era morocănos din grădiniță.

Sigur el a chemat poliția pe capul fetiței.

Nu era poliția, ci inspectorul ținutului.

N-ai de unde să ştii că a fost el. Putea fi oricine.

Vanessa Matthews ? Cu ea te-ai întâlnit ?

- De ce ? O cunoşti ? - O ştiu pe mama ei, Ronette.

Jucăm bridge împreună. Eu joc, ea bea.

- O să scrie un articol ? - Poți vorbi cu ea ?

- Poate vorbeşte cu Vanessa. - Înțeleg cum stă treaba.

Ca să-ți câştig afecțiunea, trebuie să fiu asistenta ta personală.

Nu e vorba de asta, ştii bine.

Dar o conexiune personală e totul în afaceri.

- Bine, o sun. - Mulțumesc.

Unde e Maisie ?

Sus, pregăteşte alt plan de afaceri.

Trish a făcut-o să viseze la o extindere...

Sper că nu se alege cu inimioara frântă.

Te-ai întors devreme. Cum a fost întâlnirea de la micul-dejun ?

N-a fost o întâlnire.

Trish a plătit nota sau ați făcut-o pe din două ?

Eu am plătit. Ea a plecat grăbită.

Exact cum o cunoşteam.

Trish, maşina de curse. Iar tu eşti camioneta de încredere.

Sunt bărbat în toată firea, trecut de 30 de ani.

N-o să port pică pentru ceva ce s-a întâmplat la 18 ani.

Ea a plecat, eu am rămas... Vechea poveste.

Ăsta e rezumatul rezumatului.

- Ai obținut contracte noi ? - Da, am o nuntă în iulie.

Altfel, mai nimic.

De asta sunt aici şi-ți folosesc sculele.

Ai schimbat subiectul. Vorbeam despre tine.

Nu-ți face griji pentru mine !

Ce s-a întâmplat cu Trish a fost acum o veşnicie.

Acum suntem ca doi străini care se întâlnesc prima oară.

Doi străini care au mers împreună la bal,

au avut primul sărut... Sigur.

Trish ! Ai venit... La 6:30 dimineața...

Da. N-aveam somn. M-am trezit înainte să sune alarma.

Din nou. E ciudat, nu ?

Pui alarma, dar creierul ți-o ia înainte.

"Nu, dă-mi voie !"

- Ai încercat o mască de somn ? - Somnul nu e chiar aşa de important.

Am veşti bune. Mama a vorbit cu mama Vanessei Matthews

şi a acceptat să scrie articolul. O să fie publicat azi.

În ziarul de sâmbătă dimineață ? E excelent !

Excelent ? E fantastic !

E genul de presiune de care aveam nevoie

pentru ca oficialitățile oraşului să ia măsuri.

În New York a ajuns o reclamă în "Penny-saver"

ca să oblige consiliul să voteze în unanimitate.

Atunci, munca ta aici se apropie de sfârşit.

Da, aşa e.

Să profităm cât mai putem. Ce planuri ai azi ?

Voiam să dorm mai mult.

Ar trebui să mă ocup de grădină...

Poți să-ți iei o zi liberă ? Cu tot cu Maisie ?

Pot să aştept toată ziua să apară ziarul

sau putem chiuli.

Prefă-te că sunt turistă şi du-mă în locurile tale preferate.

Bine. O trezesc pe Maisie. Maisie !

Glumesc, ia micul-dejun.

- Pot să găsesc un loc ? - Bine, dar nu prea departe.

A trecut atâta timp !

Eu şi mama veneam aici să ne plimbăm câinele, Whiskey Cake.

Uitasem că ai avut un câine pe nume Whiskey Cake.

- Un cocker, nu ? - Da.

Cu o pată pe ochi ? A fugit.

A fost groaznic ! L-am căutat în fiecare seară, două săptămâni.

Îmi amintesc...

Da, erai unul dintre voluntarii care ne-au ajutat.

- Uitasem asta. - Aşa ne-am cunoscut.

Aşa am aranjat să te cunosc.

M-am gândit că, dacă salvez câinele, cuceresc fata.

Salvezi câinele, cucereşti fata.

- Nu ştiam că eşti atât de şiret. - Dacă am motive...

Aici !

Ce le-a spus omul de zăpadă celorlalți oameni de zăpadă ?

"Simțiți miros de morcovi ?"

A fost tare.

Mă bucur că lumea încă vine aici.

Da, e un loc popular sâmbătă dimineață, în Golden Valley.

Trish, eşti tare drăguță ! De ce n-ai vreo 900 de soți ?

- De unde ştii că n-am ? - N-ai inel.

Şi ai acelaşi nume ca şi mama ta. Te-am căutat pe Google.

Dacă ți-aş spune că sunt lucruri mai importante pe lume decât căsătoria ?

Care anume ?

Educația, de exemplu. O carieră.

Să excelezi în domeniul ales...

Dar cine te îmbrățişează şi-ți masează picioarele seara ?

Asta înseamnă căsnicia ? Îmbrățişări şi masaj la picioare ?

În general. Îmbrățişările sunt "fabu-tastice".

Are dreptate. Chiar sunt "fabu-tastice".

Mă bucur să te văd relaxată, cu părul desfăcut...

Credeam că aveam părul desfăcut.

Şi dacă ai avea părul vopsit fosforescent şi în flăcări,

tot ai lăsa impresia unei afaceriste foarte elegante.

Ăsta e un compliment ? Sau vrei să spui că sunt prea încordată ?

Eu mă duc să explorez...

Mulțumesc. A fost un compliment.

Jur !

Mi-a lipsit locul ăsta mai mult decât ştiam.

Aerul e mai curat, miroase...

A liliac şi geranium, cu o aromă de bălegar de elan ?

Au adus primăvara trecută, să îngraşe solul.

Voiam să spun că miroase cunoscut, dar merge şi aşa.

Ce urmează ? După ce e publicat marele articol.

Sper că, după ce află consiliul, o să organizeze o întrunire.

Nimeni nu se împotriveşte chioşcurilor de limonadă.

Dar nimeni nu vrea să-şi bată capul cu schimbatul legilor.

O să cedeze.

Apoi... Mă duc unde am treabă.

Mereu erai pe picior de plecare.

Încerci mereu să schimbi legile ?

Nu întotdeauna. Asta se întâmplă din când în când.

De cele mai multe ori promovez marca, ne întăresc reputația.

Afacerea băuturilor răcoritoare e foarte dură.

Sunt carteluri.

Dar mai mult îmi petrec timpul inventând vorbe bune şi un zâmbet.

Îmi amintesc că erai o majoretă foarte tare.

Erai foarte motivată la întruniri.

Abia se auzeau celelalte fete.

Dacă ți se pare că sunt impresionantă la megafon,

gândeşte-te ce pot face cu o diplomă în marketing şi cu un smartphone.

Nu pot decât să-mi imaginez.

Pentru puterea de convingere şi noi oportunități !

- Pentru noi oportunități ! - Noroc !

Iartă-mă !

Tată, vino să vezi !

Mă duc la Maisie.

Ai reuşit !

- Da ! - Super !

E proprietate privată ! Plecați, şacalilor !

Serios ! Chem poliția, să vă aresteze pentru încălcarea proprietății.

- Dv. ați sunat, nu ? - Nu înțelegi ?

Pleacă de pe proprietatea mea !

- Hank ! - Dau târcoale vulturii, Evan.

Vor să afle noi informații. Dau vina pe mine, dar jur că n-am sunat eu.

Ce ?

Nu !

Hank e mai retras, dar a fost mereu de treabă cu Maisie.

- E imposibil să fi sunat el. - Îmi pare rău.

Nu asta am discutat cu mama. Nu ştiu cum s-a întâmplat.

Mă duc la Hank.

Dna Phillips spune că Hank e morocănos

pentru că dna Hank s-a mutat în Las Vegas

şi el nu mai are parte de îmbrățişări şi masaj la picioare.

Se poate să ai pe jumătate dreptate.

Nu pleci, nu ? Ne distram de minune.

Îmi pare rău, dar trebuie să rezolv o problemă gravă.

Du-te la tatăl tău ! Bine ?

Mamă, o suni imediat pe Ronette Matthews

şi-i spui să publice o dezmințire.

"Vecinul bădăran cheamă poliția pentru copii"...

Dar nu asta am discutat.

Am sugerat că Hank ar putea fi vinovatul,

dar am pomenit mulți posibili suspecți.

Inclusiv jumătate din corul bisericii.

Mi-a exagerat vorbele.

Trebuia să vorbeşti cu ea despre nedreptățile din micile oraşe !

Despre bocancul birocrației care-i calcă pe cei inocenți...

M-a luat valul.

Poate că te sună Evan să calmeze lucrurile.

Nu e el. Trebuie să răspund.

Karl, ce informații ai ?

Am terminat cu Texasul, iau un avion vineri dimineață.

- A funcționat ? - De minune.

Ultimul caz din Overton a fost ultima picătură pentru birocrație.

Guvernatorul a introdus legea chioşcului de limonadă de dimineață.

E numai meritul lui Sunny Day Lemonade.

Fantastic ! Bravo !

Tu ai făcut greul, Trish.

Tu ai alergat tot maratonul, eu doar am trecut linia de sosire.

La tine cum stau treburile ?

Sinceră să fiu, nu merge grozav. Cred că n-avem şanse aici.

Trebuie să-ți spun ceva.

Am anunțat că deja ai rezolvat-o.

- Glumeşti ! - Mergea bine.

N-am vrut să ne pierdem elanul.

Nu fac progrese deloc. Sunt aproape de un proces pentru defăimare,

dar n-am nici măcar un permis de vânzare.

Oraşul ăsta e foarte leneş vara.

Şi tu îmi spui că nu pot să dau greş ?

Sincer să fiu, n-ai avut niciodată posibilitatea asta.

Sunny Day Lemonade Company e încântată de ce ce-a fost în Texas.

Vor ca şi în Pennsylvania să fie la fel.

- Fir-ar să fie... - Ştii ce înseamnă asta.

Da. Trec la planul C.

Ce zici ? E suficient să termini chestia pe care o construiai

pentru Festivalul Solstițiului ? Cum se chema ? Pergolă ?

E o arcadă de grădină.

- Tot nu te-a căutat ? - Cine ?

Ştii bine.

- N-am mai vorbit de vineri. - Poate a plecat din oraş. Iar.

Poate.

Îmi pare rău, Evan. Dar e mai bine aşa.

Cum se spune, când viața îți dă lămâi...

Încearcă să nu-ți dai suc în ochi, să nu orbeşti.

Ceva de genul ăsta.

Ştii că e mai mult suc de lămâie într-un spray de curățat mobila

decât e într-o sticlă mare de limonadă din comerț ?

De asta beau doar Sunny Day Lemonade.

E cea mai bună limonadă şi băutură pe bază de lămâie.

- Evan, putem sta de vorbă ? - Ne vedem în casă.

Diavolița aia de reporteriță a publicat o dezmințire.

Şi-a cerut iertare pentru că a înțeles greşit.

Poate că n-o să fiu dat afară din Rotary Club.

Grozav, Hank !

Bravo Vanessei că a făcut ce trebuia !

Mă bucur că ți-ai recăpătat reputația.

Mulțumesc, Evan. Ai fost mereu un vecin bun.

Unul ca pe vremuri, cu care poți bea o bere,

de la care poți împrumuta o unealtă electrică...

Sau amândouă deodată.

Hank, apropo, suflanta mea de frunze e la tine.

Ce naiba e "protestul pentru chioşcul de limonadă" ?

"Prezentat de Sunny Day Lemonade. Trish McTavish vorbeşte"

"pentru drepturile tinerilor proprietari de chioşcuri."

Tată, nu sună excelent ? Ce tare e !

Probabil că da.

Bună !

Mulțumesc că ați venit. Sunt Trish McTavish

şi, ca mulți dintre voi, m-am născut aici, în Golden Valley.

Am deschis primul chioşc de limonadă la nouă ani,

la două străzi mai încolo, la căsuța maro cu cutie poştală roşie.

Am plecat de acasă la 18 ani, să învăț.

M-am angajat la Sunny Day Lemonade Company

şi am ajuns până la sediul central din Los Angeles.

Hai, Rams !

La prima vedere, ideea unui chioşc de limonadă pare simplă.

E ceva mai american, exceptând plăcinta cu mere ?

Dar ce reprezintă chioşcul pentru dezvoltarea unui copil,

sentimentul de valoare pe care-l oferă tinerilor antreprenori...

Valoarea sa educativă, ca mod de a uni comunitatea...

Nu poate fi ignorat.

Ironia e că nimeni nu se împotriveşte chioşcurilor de limonadă.

Guvernatori, polițişti, inspectori sau funcționari.

Problema e legea învechită.

Eu subliniez cât de ridicole sunt aceste legi.

Dezvălui nevoia de schimbări de bun-simț.

Arăt că regulile sunt o bătătură legislativă

pe degetele politicilor progresiste.

Întâlnirea de azi e un apel la acțiune.

Îi rog pe părinții şi pe copiii prezenți,

pe prietenii şi rudele pe care le puteți aduna,

să ia parte la protestul de sâmbătă.

Pentru a sublinia nedreptatea legilor actuale,

o să instalăm cât mai multe chioşcuri de limonadă

pe gazonul primăriei.

Şi ofer eu chioşcurile. Le-am construit.

Acesta încă nu e gata, dar i-am spus Matilda.

Recunosc, mai sunt câteva probleme de rezolvat,

dar o să am destule în weekend.

Vă încurajez să vă creați propriile pancarte şi sloganuri.

Dar fără cuvinte urâte !

Mulțumesc că ați venit ! Susțineți chioşcurile de limonadă !

Bine zis !

Susțineți chioşcurile de limonadă !

Să facem ceva cu chioşcul tău. O să vorbesc cu Trish.

- Pot să mă duc la prietenii mei ? - Da, ne vedem afară.

- Aş putea să-ți dau nişte sfaturi. - Serios ?

Credeam că ştiu ce fac.

Designul e bun, dar structura are nişte defecte.

Mai spune-mi !

Ideal ar fi să ai nişte suporturi în L.

Sau, mai bine, balamale, ca să-l poți strânge.

Cleiul se dezlipeşte.

Se usucă. Dar am clei pentru lemn.

- Îl ai mereu la tine ? - Nu strică să fii pregătit.

Mă ajuți un pic cu asta ?

Ține-o dreaptă !

Ține-o !

Las-o jos !

Câteva secunde.

Gata ! Peste 15 minute o să fie lipit.

- Fantastic ! Să-l testăm ! - Nu-i nevoie.

- E făcut din placaj. - Râdeam de tine.

Unde-i Maisie ? Am auzit-o aplaudând.

Da, e cu prietenii ei.

- Voiam să-ți mulțumesc. - Pentru ce ?

Ai aranjat dezmințirea. Ştiu că nu e mare lucru.

În oraşul ăsta, reputația e totul.

Măcar atât să fac. Am învățat de la mama să-mi recunosc greşelile.

Şi pe ale ei.

Mi-a plăcut discursul. Mai ales partea cu...

Bătăturile legislative de pe degetele politicilor progresiste ?

- Am improvizat asta. - Bravo !

Dar mi-a plăcut şi partea despre primul tău chioşc, la nouă ani.

Cum ajută încrederea în sine şi uneşte comunitatea.

Am spus-o din suflet. Dar am repetat un pic.

Crezi că o să poți face destule până sâmbătă ?

Cred că am exagerat cu promisiunile.

Dar asta mă motivează.

Prezici viitorul şi eşti obligat să-l aduci la realitate.

- Cred că pot să te ajut şi cu asta. - Mulțumesc.

Aşa...

Tot nu înțeleg de ce nu puteam face asta la centrul comunitar.

L-am închiriat pentru câteva zile. Plăteşte compania.

Crede-mă, aici vrei să fii.

- Aici se naşte magia... - Da.

Aici stau de obicei, când nu sunt cu Maisie.

E superb. Miroase ca în atelierul lui Moş Crăciun.

De parcă o să găsesc spiriduşi care fac fursecuri în cuptoare de cedru.

Aş vrea eu !

E pentru Festivalul Solstițiului ? Nu pot să cred că încă mai există.

Încă ? Solstițiul e veşnic.

Există dinaintea noastră şi o să fie şi după noi.

Mama ta câştigă de obicei concursul de aranjat flori.

- Are nişte begonii frumoase. - Incredibile !

- Dar există zvonuri... - Că trişează ?

Imposibil ! Am văzut răsadurile în grădină.

Nu e vorba de unde le creşte, ci cum.

Foloseşte steroizi ?

Unii spun... Nu eu !

Poate foloseşte un îngrăşământ luat de pe Dark Web.

Adică presară steroizi pisați în pământ ?

Cam aşa ceva.

Florile mamei cresc aşa de mari pentru că le face de râs.

Ştii de unde ştiu ? Aşa scotea ce era mai bun şi din mine.

Cum spui tu...

Am fost împreună la un festival, nu ?

Balul Solstițiului.

Festivalul Solstițiului de Vară din Golden Valley, 2007.

Legendar ! Woodstockul din Golden Valley.

Atunci ne-am văzut ultima oară. Am plecat din oraş după câteva zile.

Da, aşa e.

Nu ştiu de ce nu ți-am scris şi nu te-am sunat.

Te pregăteai de facultate. Începeai o nouă viață.

Ar fi trebuit să te sun. O ştiam şi atunci.

Dar, cu fiecare zi, era un pic mai greu.

Apoi s-au strâns prea multe de spus. Îmi pare rău, Evan.

Nu-i nimic, eram copii.

Da...

Am rămas aici, dar am avut o viață incredibilă.

Uneori, parcă au fost trei-patru vieți.

Unde e... Uite !

Ce mai aştepți ?

Timpul trece ! Trebuie să facem chioşcuri de limonadă.

Da, bine.

- Poți să începi cu fierăstrăul. - Bine...

Foarte frumos !

Arată excelent.

- Dă-mi voie să te ajut ! - Mulțumesc.

Treci la treabă !

Evan, pot să te întreb ceva ?

Sigur, dar nu schimbăm iar postul de radio.

A fost o bătălie lungă, dar am ales folk şi nu vreau să-l schimbăm.

Voiam să te întreb de mama lui Maisie.

- Ce vrei să ştii ? - Cum era ? Cum v-ați cunoscut ?

Ne-am cunoscut la Patterson's Bowling Alley, pe drumul regional 8.

Eram cu nişte prieteni.

Reuşisem trei sferturi de partidă perfectă,

când am văzut o jucătoare...

Era începătoare, se vedea.

Era singura care arunca dintre picioare.

Ca un fermier care arunca un dovleac mare la vale.

Dar nu-i păsa. Râdea întruna.

Era prea frumoasă şi fericită ca să-i pese de un amănunt ca scorul.

M-am gândit că n-am nimic de pierdut.

M-am prezentat şi i-am cerut lecții de bowling.

După 19 luni ne-am căsătorit.

Îmi pare rău.

S-o pierzi...

Nu-mi dau seama cum trebuie să fi fost pentru tine şi Maisie.

Maisie era foarte tânără.

Nu ştiu cât îşi aminteşte. Nu vorbeşte des despre asta.

Ai fost un tată bun. E un copil minunat.

Nu există un compliment mai frumos. Mulțumesc.

Tot ce ați clădit aici...

... îmi aminteşte de ce am lăsat în urmă.

Credeam că l-am oprit.

Răspunde, poate e ceva important.

E mama.

E singură acasă şi ne-a invitat la cină. În niciun caz !

- De ce ? - Mă face să mă simt vinovată.

Vrea să arate ce ratez pentru că nu vin mai des.

N-o cunoşti cum o cunosc eu.

Îmi amintesc că mama ta gătea excelent.

Aş da orice pentru o felie de tiramisù.

Mi-e un pic foame.

Maisie e la o prietenă, deci sunt liber în seara asta.

- Mergem ? - Mor de foame.

Şi eu. Hai !

- Am făcut progrese. - Da, am făcut o treabă excelentă.

A scos artileria grea. Argintărie...

Elegant !

Mulțumesc. Ce sunt astea ?

Mamă, nu trebuia să te agiți atât. Puteam să comandăm pizza.

Prezența voastră mă face fericită.

Nici nu mai ştiu de când n-am avut musafiri.

Nu, doar clubul de bridge, clubul de lectură, clubul prânzului,

partidele de vineri de poker...

În rest, eşti complet izolată. Parcă eşti pe Marte.

Ce repede ai recitat lista !

Pun pariu că ai căutat mult timp motive pentru absența ta.

Sper că asta te face să te simți mai bine.

Mă face să mă simt grozav. Fabu-tastic !

Când am început să ne vorbim aşa ? Numai sarcasm şi aluzii...

Parcă suntem doi fierari care îşi bat joc unul de celălalt la bodegă.

Eu l-am moştenit pe tata. Tu aşa te-ai născut.

Evan, ce mai fac părinții tăi ?

Mănâncă moluşte şi pescuiesc în cabana lor din Barbados.

Sunt mai fericiți ca oricând de când s-au pensionat.

Adorabil ! Cât timp petreci cu ei ?

Destul. Ne vedem de Crăciun, de zile de naştere...

Lui tata nu-i place să zboare, dar profităm la maximum de vizite.

Ia notițe, Trish ! Spune-mi ce-i cu revolta violentă de mâine !

Nu e o revoltă violentă. E un protest. N-o să fie gaze lacrimogene.

O să port cască.

Ştiți ce e amuzant ?

După atâta vreme, tot nu ştim cine a fost reclamantul.

Dnă McTavish, dacă vă pare rău pentru Hank,

nu cred că o să vă poarte pică...

Nu cred că de asta se simte prost.

Nu-i aşa ?

Mamă, ce ai făcut ?

Ce ar fi făcut orice mamă. Am găsit un mod de a-mi aduce fiica acasă.

Tu ai dat telefonul ?

Crezi că n-am fost atentă

la discuțiile tale despre valoarea pieții,

controlarea discursului, găsirea poveştii ideale

pentru a-ți vinde produsul...

Am folosit toate astea.

Ai trimis poliția la o fetiță ca să mă aduci acasă ?

Un inspector, de fapt. Îmi dai cartofii ?

Ce înseamnă asta ? Scuze ?

Îți ceri iertare pentru că m-ai făcut să străbat țara pentru o minciună ?

Mi-am riscat reputația profesională ca să ai oaspeți ?

Nu era vorba doar despre asta.

Şi nu e vorba de orice fetiță, ci de fetița lui Evan.

Ştiam ce ştiu şi acum. Locul vostru e împreună.

M-am săturat să te ştiu nefericită.

Doamne !

Poate ar trebui să plec.

Să văd ce face Maisie...

Dnă McTavish, e posibil să primesc ceva la pachet ?

Aduc nişte cutii.

Evan, stai ! Nu e nevoie să pleci.

Îmi pare rău, nu ştiam.

Nu credeam că mama e capabilă de aşa ceva.

Nu ştiu... Poate că nu e aşa de rău.

Maisie se bucură de aventura asta.

Şi legea trebuie schimbată.

Nu contează cine a sunat.

Contează rezultatul.

- Chiar nu eşti supărat ? - De ce aş fi ?

Nu aprob ce a făcut mama ta, dar avea dreptate într-o privință.

Te-a adus acasă.

Mâine e o zi mare. Ar trebui să dormim.

Bine.

Noapte bună, Evan !

Noapte bună !

Stai !

M-am distrat azi.

Şi eu.

Mulțumeşte-i mamei tale.

- A plecat ? - Da.

Poate ar trebui să-i duc o farfurie de curcan cu lămâie.

Mai avem o pulpă...

Cred că s-a săturat. Te rog, nu face asta, mamă !

Îmi pare rău că am stricat tot.

Sper ca Maisie să nu fie afectată şi să ajungă să mă urască.

Sigur o să fie bine. Nu cred că o să-i spună.

Şi noi ?

O să fie bine şi cu noi, promit.

Nu ştiu ce-a fost în mintea mea. Îmi era tare dor de tine.

Am văzut un filmuleț cu doi gemeni din Texas

cărora le-a fost confiscat chioşcul de limonadă.

Am văzut chioşcul lui Maisie. "De ce nu s-ar întâmpla şi aici ?"

Trebuie să-i duc un pandişpan lui Hank Wishlow

şi să-i cer iertare.

E Evan ? S-a întors pentru încă o porție ?

Bună !

Karl-meister a ajuns. Sunt pregătit.

Eşti gata să schimbi lumea ?

Intră !

E sora ta ?

Îmi pare bine.

Bine...

Partenero, am reuşit. Eşti gata să facem valuri ?

Arată bine, nu ? Atrăgător, dar organizat.

Arată fantastic.

- Când viața îți dă lămâi... - Fă limonadă !

Vreți o pancartă ? O să schimbăm situația.

Cu ajutorul vostru. Ridicați pancartele !

Se pare că i-a ieşit.

Mai avem loc ? E multă lume.

Nicio grijă, îți găsim un loc bun.

Aici e bine ?

Hai să-l instalăm !

Tată, e strâmbă ! Fii atentă !

Scuze. Cum e ?

Mai bine.

Unde e Trish ? Vreau să-i arăt chioşcul meu.

Nu ştiu. Ar trebui să fie pe aici.

Unchiul Aaron ! Nu ştiam că vine.

Nici eu. Mă duc să-l salut. Tu stai aici ?

- Da. - Sunt cu ochii pe tine !

Ce drăguță eşti !

Tu trebuie să fii Maisie. Am auzit multe despre tine.

Vreți un pahar de limonadă ?

Depinde. Ce fel de limonadă ai ?

Cum adică ? E doar limonadă.

Ratezi o mulțime de arome dacă te limitezi la una singură.

Există limonadă cu piersici coapte,

limonadă cu cimbru, limonadă cu cireşe şi ananas,

limonadă cu miere şi ghimbir, limonadă cu afine şi mentă,

limonadă cu nucă-de-cocos, înghețată şi rom...

Tata a spus să nu las pe nimeni să pună alcool în pahar,

oricât ar plăti.

Am avut o problemă cu un client fidel.

Cred că e mai bine aşa.

Unii oameni devin animale când beau un pahar în plus.

- Salut, Evan ! - Nu mă aşteptam să te văd aici.

Am obținut un contract. În sfârşit !

Cu Vanessa Matthews...

Plăteşte bine şi la timp.

E foarte fotogenică. Nu mă plâng deloc.

Pare o treabă frumoasă. Bravo ție !

Şi tu ? Unde-i Trish ? V-am văzut de curând împreună.

De ce nu ne-ai salutat ?

Păreați să vă simțiți bine, n-am vrut să vă deranjez.

- Totul e sub control. - Sigur.

E mama lui Trish ?

Mă ura. Cum o cheamă ? Gladys ?

E o pacoste. Mă duc să văd ce face Maisie. Distracție plăcută !

Deci...

E bunicică. Păstrează restul !

Dnă McTavish, mă bucur să vă revăd ! Vă simțiți bine ?

Da. Am înghițit strâmb.

- Maisie, ce lămâi coapte foloseşti ! - Mulțumesc.

Ai văzut-o pe Trish ? O căutam.

Sincer, nu mă dau în vânt după protestele astea.

Am fost la destule care s-au sfârşit prost.

Adevărul e că venisem la tine.

La mine ? De ce ?

Voiam să-ți dau mai multe aseară, dar întâlnirea s-a încheiat brusc

şi am uitat din cauza agitației.

Nu era nevoie.

Cu o condiție.

Te rog s-o ierți pe Trish.

Când e vorba de tine şi de Maisie, are doar intenții bune.

Şi e un om bun.

Iar părțile care nu sunt bune sunt aşa din vina mea.

Mulțumesc.

Puteți s-o mai țineți un pic ?

Bună !

Stai, amice...

Evan ! Aici !

Te căutam.

- Ia uite ! - Nu e rău, nu ?

Oamenilor le place să contribuie la o cauză nobilă.

- Salut ! - Evan.

- Karl Rollins. - Suntem colegi.

Karl a venit ieri din Texas.

N-am ştiut că ai chemat întăriri.

Suntem o echipă. Parteneri.

Am avut mare succes în Texas.

Senatul a votat în unanimitate pentru schimbarea legii.

Fantastic !

Apropo, trebuie să dau un telefon. Vin imediat.

Şi acum se întâmplă şi în Golden Valley. E palpitant.

Sper să se implice tot oraşul, să scrie presa locală...

Poate țin un mic discurs, dar mai bine face asta Karl.

Oficialitățile care nu votează pentru schimbare

o să pară depăşite.

Ştii ce faci.

Trebuie să vorbim împreună pentru televiziune,

să dea bine pentru şefi.

Mă întorc la Maisie.

Dacă vinde toată limonada, îmi vinde şi camioneta.

- Ne vedem mai târziu ? - Bine.

- Mi-a părut bine. - Şi mie.

- Un vechi coleg de şcoală ? - Eu şi Evan am fost împreună.

În liceu.

La cum te priveşte, cred că au fost mai mult decât câteva întâlniri.

A trecut mult de atunci.

Bine...

Nu pot să cred că ai mâncat-o pe toată !

Voiai şi tu ?

- Te simți bine ? - Da.

De ce nu ?

Pari trist, ca atunci când Eagles pierd în playoff.

Eagles sunt o echipă care-ți frânge inima.

Jur că pierd intenționat,

la suficient de puține puncte ca să doară.

Nu de asta eşti trist.

Ai dreptate. Râdeam de tine.

De ce nu vorbeşti cu ea ?

Trish munceşte. E ocupată.

Nu pare ocupată. Pare să glumească cu bărbatul cu freză ciudată.

Poate că ai dreptate. Ar trebui să vorbesc cu ea.

Dă-i asta cadou.

- Când ai făcut-o ? - Azi.

Voiam să i-o dau lui Trish. Dar ar trebui să i-o dai tu.

Sigur ? O să-i placă.

Dă-i-o tu, dar spune-i că e din partea mea.

S-a făcut.

Vin imediat. Urează-mi succes !

Baftă !

Am un anunț de făcut.

Consiliul orăşenesc Golden Valley se strânge în şedință de urgență

marți, pentru a discuta un amendament

la regulile privind chioşcurile de limonadă.

Se renunță la obligativitatea permiselor.

Excelent !

- Am reuşit. Tu ai reuşit. - Ba nu, amândoi.

Felicitări !

Ce e, tată ? Nu i-a plăcut ?

Fac una mai frumoasă, promit.

Nu e asta, dar e ocupată. S-o lăsăm să lucreze.

Nu mă simt prea bine.

Ai făcut destui bani ?

Sigur, am destui. Şi eu sunt obosită.

Da ?

Mulțumesc, tată. A fost distractiv azi.

Mă bucur. Să strângem !

- Bine... Eşti gata ? - Da.

Trish... Bună !

Scuze, ştiu că e târziu,

dar n-am apucat să vorbim înainte să pleci.

Nu-i nimic. A fost o zi grea. Ai intrat în istoria oraşului.

Felicitări !

Maisie s-a culcat ?

Da, a adormit numărând banii făcuți.

I-am spus că-şi poate cumpăra o bicicletă nouă,

dar vrea să-i bage într-un fond de pensii.

Ia loc !

Cum merge cu proiectul pentru Festivalul Solstițiului ?

- Eşti pregătit pentru mâine ? - Te referi la arcadă ?

- Pergolă... - Incredibil !

E aproape gata. Mai are nevoie de un strat de lac.

Am venit să-ți mulțumesc.

Fără tine, n-aş fi putut face nimic azi.

Îmi pare rău că n-am apucat să sărbătorim. Împreună.

Poate că încă mai putem.

Mulțumesc.

Evan, m-am simțit foarte bine cu tine.

Să fiu aici, acasă, în Golden Valley. Cu tine şi cu Maisie...

A fost minunat.

Nu mai ştiu când am fost ultima oară atât de relaxată.

Dorm iar toată noaptea... Îmi amintesc ce visez.

Visam mereu depre viitor.

În ultimul timp, visez doar despre trecut.

Şi acum ce urmează ?

Acum ?

Consiliul votează pentru schimbare regulilor.

Să sperăm că schimbarea o să fie făcută în tot statul.

Sunny Day Lemonade o să aibă parte de o creştere a vânzărilor,

datorită publicității...

Şi am terminat. Floare la ureche.

Voiam să ştiu... ce urmează pentru tine.

Cred că mă aşteaptă o creştere serioasă de salariu.

Un birou pe colț, poate, locuri în loja companiei.

Nu e rău.

Dar, în primul rând, mă aşteaptă mai multă muncă.

Mai trebuie schimbate destule legi ca să am de lucru 25 de ani.

Scuze. Karl îmi aminteşte că avem un avion devreme.

Da... Aeroportul e departe.

- Bine că ai un partener ! - Cinci ore.

Voiam să-mi iau rămas-bun de la Maisie.

O să-i transmit eu.

Apropo...

Voia să-ți dau asta.

Dar nu trebuie s-o deschizi decât în Los Angeles.

Ca mirosul să-ți amintească de casă.

Sau de Golden Valley.

Mulțumeşte-i. Mi-a făcut plăcere s-o cunosc.

O să-i spun.

Trish !

Şi eu m-am simțit foarte bine cu tine.

Ar trebui să plec.

Pa, Evan ! A fost plăcut.

Nu e precum cei mai mulți oameni.

Mă refer la Evan.

Ştiu că face pe curajosul, zâmbeşte

şi uneori mai spune glume proaste.

Dar ştiu cum au fost ultimii ani pentru el.

L-am văzut şi i-am fost alături când nu putea să iasă din casă cu lunile.

Şi şi-a revenit.

Tuturor ne e mai bine acum. Dar liniştea asta...

... e fragilă.

Aşa că te rog să fii atentă, Trish.

Ştiu că-ți place Evan. Nu sunt orb. Toți văd asta.

Când iei o hotărâre,

vreau să fii sigură.

Pentru Evan şi Maisie.

Asigură-te că ştii ce vrei.

Eşti încântată ?

Am auzit că ne-au pregătit covorul roşu.

Petrecere în consiliul director.

Sună bine.

Te preocupă ceva ? Pari cu mintea în altă parte.

Am citit despre calitatea apei în orăşelele astea.

Conductele sunt vechi şi din plumb,

iar plumbul ajunge în apă şi încetineşte activitatea cerebrală.

N-ai băut prea mult de la robinet, nu ?

Nu sunt lentă, sunt meditativă.

Mă gândesc la ce mă aşteaptă...

Ce anume ?

Trebuie să sun la Oahu mâine, să rezolv problema aia uriaşă.

Pentru asta trăieşti, la asta te pricepi. Asta facem.

Ce anume facem ?

Impresionăm suflete ca să schimbăm opinii.

Pe asta n-am mai auzit-o. De unde ai scos-o ?

Probabil că dintr-un manual de marketing uitat pe birou.

Nu mai ştiu.

Apropo, am auzit de nişte lămâi Eureka din Thailanda.

Să vedem despre ce-i vorba. Îi spunem "Limonadă plus".

Te tot holbezi la aia. Ce vezi ?

O oportunitate.

- Tată, ce faci ? - Bună !

Bine.

Lemnul e foarte neted. Parcă e ursulețul meu.

- Ai terminat ? - Da.

Cred că e gata.

Eşti pregătit ? Festivalul trebuie să înceapă.

Vreau să prind un loc bun.

Anul trecut, Betty-Jo Shepherd a rămas lângă toalete

şi toată seara a stat cu cârligul de rufe pe nas.

Îți dai seama câtă limonadă a vândut.

Îmi dau seama. Sunt pregătit.

Să-mi cresc prețul în seara asta ?

Acum că e legal, a crescut concurența.

Dna Phillip face turtă dulce de cinci seri.

Asta depinde de tine, scumpo.

Trebuie să-ți stabileşti propriile principii morale.

Hai ! Unchiul tău trebuie să sosească.

- Sigur nu e o pergolă ? - Cu siguranță.

E un grilaj. Am învățat la şcoală.

Nu e pergolă sau grilaj, e arcadă de grădină.

- Şi oamenii trec pe sub ea ? - Da !

E ca o poartă ornamentală.

Ăsta e rolul porților. Treci prin ele.

Duc către o lume nouă.

Una cu flori, ghirlande, chioşcuri de limonadă,

unde oamenii râd, dansează şi se distrează toată noaptea.

Un loc fără suferințe, fără dureri de cap.

Doar distracție.

Să vă demonstrez !

Arcadă de grădină.

Acum îmi dau seama de ce ai muncit atât la ea.

L-ai auzit ! Gata cu suferința !

Nu ? E o lume nouă !

- Bună ziua, dle Wishlow ! - Bună, Maisie !

- Vreau un pahar, te rog. - 2,50 dolari.

Cam scump, dar cred că plăteşti pentru calitate.

- Ce faci în seara asta, Evan ? - Bine.

Mă bucur de atmosferă.

Încă aştept să-mi înapoiezi suflanta de frunze.

E ceva special la festivalurile astea.

Vin de când eram de vârsta lui Maisie.

N-a plouat niciodată. Nu într-o seară ca asta.

N-ar îndrăzni.

N-a plouat torențial într-un an ? În '98 ?

Era an bisect. Abia a picurat.

În fine, mai mulți voiam să ne întâlnim şi...

Uite-le !

Voiam să vă mulțumim pentru ce ați făcut pentru noi.

Pentru oraş.

Am organizat o tombolă mai devreme, şi Maisie a câştigat.

Vrem ca banii să fie investiți în următorul chioşc.

Nu uita, neonul e mereu la modă şi niciodată nu e prea mult galben.

Mulțumesc mult.

Eu şi Maisie vă suntem recunoscători.

Dar mai trebuie să mulțumim cuiva.

Cea care a făcut toate astea posibile.

Trish McTavish...

Ştiam eu !

V-am spus că se întoarce fetița mea !

Te-ai întors.

N-am plecat niciodată.

Şi Karl ?

Karl e Karl. Lucrăm împreună.

Dar nu amestec afacerile cu plăcerea.

N-am fost niciodată cu un coleg şi nici n-o să fiu.

Dar cu un tâmplar dintr-un orăşel ?

Am aflat că am mai mult timp.

Ce noroc pe mine !

Iată-ne...

Continuăm de unde am rămas.

Cum au primit vestea în Los Angeles ? Când ți-ai dat demisia ?

Mai bine decât mă aşteptam.

Karl le-a spus că făcea deja toată treaba mea,

aşa că fac economie la un salariu.

Le-ai spus planul tău ?

Să devin susținătoarea micilor afaceri din Golden Valley ?

Să folosesc abilitățile deprinse la megacorporații

ca să ajut micile magazine să se opună intervențiilor guvernului ?

Da, ăsta.

Nu, l-am ținut pentru mine.

Cred că o s-o ducem bine aici.

Dacă pot să-i impun mamei nişte limite privind vizitele.

Viața e o lungă negociere.

Vreau să cumpăr un pahar.

Cinci dolari.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

- Cum merg afacerile ? - Bine.

- Bravo ! - Ce bine arată !

E foarte frumos.

Redactor ROBERT CIUBOTARU

Ați urmărit filmul artistic DRAGOSTE ŞI LIMONADĂ

SFÂRŞIT