Original subtitles

Am terminat, tată.

Gata, renunţ.

Am ştiut dintotdeauna că eşti genul care renunţă uşor.

Cum poţi să mă dezamăgeşti? N-am fost un model bun pentru tine?

Foarte bine, fugi. Să vedem unde ajungi.

MISIONARUL

Traducerea şi adaptarea: CaptainJack - www.titrari.ro

Unde mergeţi?

Mergem la Calcutta să ne îmbogăţim.

Ferma noastră s-a dus. De-aia plecăm.

- Shambu, nu te depărta! - Bine, tată.

Tată, vine autobuzul. Vine autobuzul.

Haideţi.

Opriţi, opriţi.

Haideţi, grăbiţi-vă.

Bine, tată.

Ţine. Ai grijă cu el.

Treci în autobuz.

Fiţi binecuvântaţi, toţi.

Amrita, s-o ajuţi pe maică-ta.

Iar voi doi să nu vă mai certaţi. Haide, Manooj.

Şi să stai departe de cinematograf.

Puţin mai la dreapta, vă rog.

Mulţumesc.

Fiule.

Tată, nu-ţi face griji pentru Amrita. O să strâng bani de zestre.

O să-ţi scriu în curând.

Nu-ţi face nicio grijă.

Drumul unui bărbat spre îndeplinirea obligaţiilor sale este lung.

Da.

S-ar putea să nu fie aşa cum crezi.

Fiţi binecuvântaţi, toţi.

Shambu, Shambu!

Tată, tată!

Shambu, vino-ncoa'.

Eşti bine?

Mamă, am văzut o leproasă. Aduce ghinion?

Unde-i adresa?

Voi de colo, veniţi încoa'.

Abia aţi ajuns în oraş. Şi n-aveţi unde dormi.

Da.

Sunt locuri lângă râu. Acolo.

Mulţumesc.

Spune că e un loc lângă râu. Tu ce-ai păţit?

- Nimic, tată. - Haide.

Staţi împreună.

- Eşti îngrijorat? - Nu.

Nu-ţi face griji. Sunt sigur că-mi găsesc de lucru azi.

Am căutat toată ziua, dle.

Aş putea să găsesc ceva de lucru, chiar şi pentru o zi?

Încearcă la magazinele alea.

Nu, stai acolo.

- Da? - Bună ziua. Caut de lucru.

Nu, îmi pare rău.

Ascultaţi, dle...

N-am nimic pentru tine. Pleacă, te rog.

N-a mai plouat de doi ani, dle.

Nu ştiu adresa asta.

Shambu, Manooj, veniţi încoace.

Da, mamă.

O să vă pleznesc dacă nu staţi lângă mine.

Uite, uite, cinematograful, vezi?

Haideţi, grăbiţi-vă.

Bună, băieţi.

Eşti din Bihar?

Da.

Şi eu sunt din Bihar.

Asta-i familia ta?

Pari îngrijorat. Nu e nevoie.

Şi, bineînţeles, eu sunt dl Gangooly.

Intraţi, intraţi.

Simţiţi-vă ca acasă. Priviţi în jur.

Sunt jucăuşi. Daţi-le seminţe, dar nu-i răsfăţaţi.

Şi acum, una dintre minunile vieţii la oraş.

Doi... trei... Apa sfântă a Gangelui curge la robinet.

Hai, veniţi, veniţi.

Casa e a voastră o lună. Vărul meu nu se întoarce până atunci.

Uitaţi interiorul. O să vă placă. Chiria este 400 de rupii pe lună.

Veniţi, veniţi. Dar pentru un frate, o las la 300.

Nu-mi mulţumi.

Dar am numai 200.

Dă-mi 200, plăteşti restul săptămâna viitoare.

O să găseşti de lucru, am încredere.

Nu eşti din Bihar, ca mine? Da...

Dacă tu eşti mulţumit, atunci şi dl Gangooly e mulţumit.

Aşa sunt eu.

Mulţumesc.

Te rog, mâncare.

Te rog, dă-mi bani...

Bine.

Vezi moneda? Fii atentă.

Unde e? Uite-o!

La naiba.

- Cum te cheamă? - Shmail.

Shmail zâmbăreţul, nu?

- Bună ziua. - Bine aţi venit, dle. Câte nopţi?

Una singură. O noapte.

Îmi arătaţi paşaportul?

Sigur că da.

La naiba. Probabil l-am uitat la Ashram.

Sunt sigură că se va rezolva.

La naiba.

Veniţi, sahib.

Vă place, sahib?

Nu există coş cu fructe? Sau minibar?

Bar? Sigur că da. Foarte multe.

Dar să-mi spuneţi mie.

Dacă vreţi să beţi, veniţi la mine.

Dacă vreţi să cunoaşteţi o fată, să-mi spuneţi.

O fată drăguţă.

Nu, nu. N-am nevoie de o fată.

Am nevoie de o baie, însă.

Băiat? Am un băiat foarte bun.

Nu, baie!

Mulţumesc, Shmail.

Cum să-ţi găseşti pacea interioară.

Să luăm viaţa de la capăt.

O să mă gândesc...

Mulţumesc, mamă.

Cine sunteţi?

- Ce căutaţi aici? - Dă-i afară.

Dl Gangooly ne-a închiriat această casă.

Probabil eşti vărul lui, Moti.

Nu cunosc niciun Moti şi niciun Gangooly.

Eu sunt dl Binal.

Dar i-am dat toţi banii, dle.

Ai dat banii unui escroc. Eu ce să fac?

Nu, dar avea cheile.

Plecaţi, cerşetorilor! E destul loc pentru voi, pe stradă.

Shambu, vino-ncoa'.

Un moment. Da?

O fată foarte drăguţă. Dl. Max e american.

E disciplinată.

Shmail, nu...

Cum te cheamă?

Poomina.

Şi câţi ani ai, Poomina?

20, sahib.

Te cred.

Problemă, sahib?

Da, problemă.

Îmi aduc aminte când te-am văzut prima oară, în ziua nunţii noastre.

Aveai o cămaşă albă. M-ai întrebat cum mă cheamă şi ai spus:

"Eşti o fată foarte frumoasă şi mă întreb dacă mă găseşti atrăgător."

Poate că zeii ne dau un test.

Mă simt ca o povară. În sat puteam fi de folos.

Poate eu şi copiii ar trebui să mergem pe stradă...

Adică să cerşiţi?

N-am venit aici să cerşim.

Sahib, e problemă?

E problemă, sahib?

Problemă? Nicio problemă.

Uite, sahib, o băutură specială pentru tine.

Doar bărbaţii adevăraţi pot s-o bea.

Pentru mine, încerci.

Bărbaţii adevăraţi? Bărbat adevărat. Eu sunt ăla.

Pariem cine bea primul, da?

Cât?

10 rupii pariem, da?

Bine, start.

Eu câştig.

Nu, nu, nu, eu nu pierd niciodată.

A doua băutură.

Mai multă, da?

Îţi place, nu?

Încă o dată pariem.

10 rupii.

De data asta nu mai trişezi. Mâinile pe masă.

Fii gata, start.

Fir-ar...

Eu bătut.

Nu, nu...

Du-mă spre lună... încă o dată.

Ce?

Poomina!

Unde te duci?

Mişto motorul.

Of, fir-ar al naibii.

"Caută şi vei găsi."

- Ce-i asta? - Nimic.

Cineva are nevoie de ajutor.

N-ar trebui să te duci acolo.

Ai grijă de familia mea.

Nu te duce! Întoarce-te. O să ai probleme.

Hei, cine-i acolo?

Ce faceţi?

Ăştia bat pe cineva aici!

Ajutor, ajutor!

Ajutor, îl bat!

Ce s-a întâmplat?

Sahib, sahib!

Cine... cine?

Sahib...

Ajută-mă. Ştiu unde-l putem duce.

Salut, puştiule. Bine-ai venit în India.

Unde sunt?

Eşti în Oraşul Bucuriei.

Oraşul... geografic sau spiritual?

Cred că depinde de punctul tău de vedere.

Acesta e domnul care te-a adus.

El şi domnişoara.

Eu ţi-am făcut aia la nas?

Îmi pare rău.

Oricine a fost, mă tem că te-au curăţat bine.

Tuşică Joan.

Ce cauţi în India?

Mulţumesc.

Am venit să caut explicaţii.

Şi ai găsit?

Am deschis şi ferestrele şi uşile sufletului meu, dar n-am văzut nimic încă.

E în regulă, mă descurc.

Ai grijă la cap!

Dumnezeule mare!

Eşti doctor?

Nu, sunt director de corporaţie.

Nu, un tânăr rezident vine de trei ori pe săptămână, la 7.30.

Probabil azi e una dintre cele trei zile.

Ce face? Să vii să-l vad mai târziu.

Ăla e dispensarul?

Cu ce te ocupi în America?

Dumnezeule, eşti foarte tăcut. Eşti cumva un criminal?

Depinde de cum defineşti termenul.

Eram doctor.

Fugi de-aci.

Cât timp stai aici?

Nu încerca să mă recrutezi.

Tu ai parte de catolici nepracticanţi, eu sunt doctor nepracticant.

Deci, dacă poţi să mă îndrumi spre hotel...

De ce nu mai practici?

Pentru că nu-mi plac bolnavii.

Mulţumesc.

Îţi sunt dator.

Da.

Ascultă, aş putea măcar...

Nu, nu, nu, vă rog.

Pe aici, când te curăţă unii... fac treabă bună.

Rambahai.

Da, dnă.

Prima ta cursă azi.

Mulţumesc, dnă.

Poftim.

- Nu, nu pot. - Ei haide.

E în regulă.

Acum îmi eşti dator de două ori.

Mulţumesc.

La revedere, sahiba.

Locuieşti aici?

Nu, sahib.

Sunt din Bihar.

Mi-am pierdut ferma din cauza cămătarilor.

Al naibii oraş ţi-ai ales.

Scuzaţi, dle.

Credeţi că aş putea să trag şi eu una din astea?

Chiar crezi că orice idiot poate să tragă o ricşa?

Dle, dle, pot fugi foarte repede.

Hai, dă-i o şansă.

E la fel de rapid ca tine, iar tu trebuie să-ţi menajezi glezna aia.

Lasă-l să încerce şi îţi plătesc toată cursa.

Mulţumesc.

- Nu mă face de râs, fermierule. - Dumneata eşti responsabil, sahib.

- Da, dle. - Îţi spun...

Da, dle.

Păzea!

Ai grijă ce faci.

Doamnelor şi domnilor, o ricşă înaripată!

Ce mai cursă, ce mai şofer!

A fost grozav.

Bun om, nu?

A făcut o treabă bună.

Mulţumesc.

Merci.

Pe curând.

Mulţumesc, sahib.

Dle Max, aţi avut o noapte bună?

Da, memorabilă.

Memorabilă?

Scuză-mă.

Nu, nu. Am nevoie de o slujbă.

Poftim?

Am nevoie de o slujbă. Vezi dumneata, am o familie.

Te rog.

Vino.

Poomina?

E fiul. Îi place cadoul tău.

Deci, vrei să fii cal uman.

Da, Babu.

El nu are gură?

Ce e, Babu?

Poţi să nechezi?

Să nechezi... ca un cal.

Ce se întâmplă aici?

Namaste, Babu.

Vrea să tragă o ricşă.

Ridică bluza. Respiră adânc.

Ai familie?

Da, Babu. Nevastă, trei copii.

Şi trebuie hrăniţi, nu?

Lumea e plină de guri flămânde.

Pune-o deoparte.

Asta-i bine.

Să-mi fii loial.

Babu, vă voi fi recunoscător pentru totdeauna.

E o însuşire pe care nimeni n-o are în ziua de azi.

Ai un nume?

Hasari.

Namaste, Babu.

Unde ne duci?

E drum lung, în partea cealaltă a oraşului. E noua voastră casă.

Se cheamă Oraşul Bucuriei.

Unde-i Shambu? Shambu?

Pa, pa.

Am ajuns, copii. Am ajuns, în sfârşit.

- El e noul nostru chiriaş. - Cel despre care mi-ai spus.

Bine aţi venit, bine aţi venit.

Aceasta este Kamla, soţia lui, Amrita, fata lor, hai micuţilor, veniţi.

Aceştia sunt Manooj şi Shambu.

Tu eşti Manooj şi tu...

Nu, nu.

Haideţi, copii.

Pe aici, uitaţi-vă la noua voastră casă.

Amrita, hai şi tu.

Da, vin.

Nu ştiu cum să-ţi mulţumesc.

Nu-ţi face griji. În curând o să poţi plăti chiria.

Am fost binecuvântaţi.

O slujbă, un acoperiş, şcoală...

În curând, voi putea trimite bani acasă.

Şi o să strâng bani pentru zestrea fetei mele.

Amrita, vino repede. Vezi? Acolo e şcoala.

Da, e o şcoală. N-am zis eu că-mi găsesc de lucru?

Acolo, la stânga.

Bun, opreşte-te acum.

Îmi pare rău, eşti prima mea clientă.

Serios? Sper să-ţi aduc noroc.

Dacă vii la 4, poţi merge la mine acasă, să-mi cunoşti părinţii.

Pentru că avem nevoie de un ricşar permanent.

Deci, eşti demult aici?

De 4 ani.

Nu pot să mănânc chestia asta. Aveţi hamburger?

Hamburger?

Carne tocată de vită?

Apoi o faci ca o lipie, o pui pe grătar...

După un minut jumate o întorci...

Cu ceapă şi brânză... Hamburger?

Nu se poate să nu ştii.

Adică burger!

Tu de colo! Vreau medalionul înapoi!

Dă-te la o parte! Trebuie să-l opreşti!

Îmi arătaţi paşaportul, vă rog?

Paşaportul? Mi-a luat portofelul!

Paşaportul, vă rog.

Îmi arătaţi paşaportul? Mi-a furat portofelul!

Nu te înfoia la mine, da?

Nu face asta, e prietenul meu.

Doamnă, îl ştiţi pe individul ăsta?

Da.

Dar nu are paşaport.

E cu mine, e în regulă.

Dacă e cu dumneata, atunci e în regulă.

Acum îmi eşti dator de trei ori.

Cred că ar trebui să mă uit la încheietura aia.

Aşa se pare.

Haide. Haideţi băieţi.

Nu, stai. E bine.

Chiar cred că ar trebui să te vadă şi dr Sunil.

A rezolvat dr Max.

Dacă chiar vrei să te vindeci, n-ar mai trebui să-ţi baţi joc de tine.

Auzi la ea. Eşti doar nebună?

Sau ispăşeşti o pedeapsă pentru cine ştie ce păcat?

Nu e o pedeapsă, îmi place aici.

Îţi place?

Am venit într-o doară, dar am rămas aici.

La început a fost chiar frustrant,

încercam să-i conving să nu mai fie atât de pasivi,

dar mi-am dat seama că mă luptam cu 1000 de ani de resemnare.

Poate nu ar trebui să te mai bagi.

Poate.

Joan Di...

Kamla, trebuie să încetezi, o să mă îngraş.

Oamenii fericiţi sunt graşi, Joan.

Mulţumesc.

Şi de unde ai luat banii pentru centrul ăsta?

Am primit câte ceva de la o organizaţie elveţiană,

iar fostul meu soţ trimite bani o dată pe lună.

Jack. E grozav.

Nu mă pricep foarte bine să iubesc o singură persoană.

Se pare că merge mai bine dacă mă împart în mai multe direcţii.

Pot să te întreb ceva?

Nu ţi se pare cam stupid să încerci să faci o gaură în apă?

Nu atât de stupid cum e să ceri ajutor şi să fii refuzat.

Max, pot să îndrăznesc să te întreb în ce crezi?

Crezi în ceva?

Absolut, cucoană.

Cred în Dallas Cowboys, cei mai consecvenţi învingători ai erei noastre.

Scuzaţi, dle Max, vedeţi flime?

Dacă văd flime?

Întreabă dacă ai văzut flime când erai mic.

Dacă am văzut... Adică filme, nu?

Vedeam flime tot timpul, trei pe săptămână, două sâmbăta,

desene animate, Donald Duck...

Eşti grozav cu copiii, în orice caz.

Ştii la ce concluzie am ajuns la vârsta mea, Max?

N-am idee, eşti o enigmă pentru mine.

Cred că, în viaţă, o persoană nu are decât trei opţiuni.

Şi cred că nu există vreo modalitate să nu-mi spui...

Să fugă, să fie spectator, sau să se implice.

E destul de bine spus, simplist, dar bine spus.

Eşti cam sucit, nu-i aşa, puştiule?

Unul dintre noi e sucit, cu siguranţă.

Am terminat, soră Joan.

Noapte bună.

Mi-a părut bine, doctore.

Da.

E dintr-o familie bogată.

Dar îşi face timp. E un tânăr foarte generos.

Şi sigur nu e sucit.

Nu, trebuie să plec.

Bună ziua, dră.

Ne vedem mâine.

Manooj, a venit tata.

Salutare tuturor. Ascultaţi. Veşti bune.

Ce anume?

Hasari are un client fidel.

Şi cine este?

Şcolăriţa aia.

Zilnic, nu?

Da.

Hasari! Azi trebuie să plăteşti ceaiul.

Da, da.

Kamla, zâmbeşte. Hasari are un client fidel.

A fost o zi bună. Poftim, asta e pentru Amrita.

Pentru zestrea ei. Să-i facem un raft al ei.

Adu-mi un pahar cu apă.

Ce-s astea, tată?

Seminţe.

Pentru ce?

Ca să plantăm ceva.

Vin, fiule. Fii binecuvântat.

Întreabă-l.

Tată, doctorul din America a văzut două flime.

Unul cu Mickey Mouse. Poate să mănânce cu noi?

Du-te şi întreabă-l.

Dr Max, dr Max, vrei să mănânci cu noi azi?

Sigur.

Vedeţi? Ăsta-i pământ de la noi din sat.

Şi apă din casa noastră cea nouă.

Când seminţele vor face flori,

le culegem şi ţi le punem în păr, la nunta ta.

Shambu, adu nişte ceai.

Apoi toată lumea se va uita la tine şi va spune: "Ce frumoasă este!"

Iar eu voi vărsa lacrimi de bucurie.

La nunta mea am fost atât de speriat...

Tatăl meu mi-a dat ceva de băut.

Am ieşit să mă uşurez sub un copac şi am adormit.

Când m-am trezit, am crezut că m-am însurat cu copacul.

Iubesc copacul ăla.

Dacă aş avea bani, m-aş întoarce în satul meu, imediat.

Ce e zestrea asta?

O povară.

Atunci de ce să te chinui?

E o datorie şi o onoare.

Fără ea, fiicele noastre nu se mărită.

Mamă, leproşii.

Joan Di.

Anouar!

Avem nevoie de un doctor.

Anouar, ce s-a întâmplat?

Soţia mea! Meeta!

Vă rog, ajutaţi-o pe sora mea!

Bine, Poomina.

Anouar, ce s-a întâmplat?

I-a venit sorocul, dar s-a întâmplat ceva.

Avem nevoie de dr Sunil.

Fugi şi adu-l pe dr Sunil.

Nu e acasă, e la nunta vărului său.

Dumnezeule. De cât timp e în travaliu?

De mult timp.

Poomina, când a început să sângereze?

Acum 20 de minute, cred.

Moaşa nu ştie ce să facă.

Ce facem? Nu ştiu ce să fac!

Max!

Aş putea veni cu tine. Am născut trei copii.

Ai diazepam?

Nu.

Spiramicină?

Nu.

Ai ceva în clinica asta? Morfină, ceva?

Nu, nimic.

Bine. Am nevoie de un stetoscop, o trusă de sutură, un termometru,

tampoane calde, comprese... ai un anastezic local?

Nu.

N-ai diazepam, nu ai spiramicină, morfină nu, anestezic local nu...

Nu eşti organizată, ai tupeu să-i zici clinică locului ăluia.

N-avem nici tomograf, Max, dar facem şi noi ce putem.

La naiba.

Kamla, Kamla!

Ai grijă, nu atinge nimic.

Dacă ţi-e inima curată, nu se întâmplă nimic.

Copilul e poziţionat invers.

Stetoscopul.

Ritmul cardiac e puternic, dar va trebui să-l întorc.

Bun, am nevoie de aer. Scoate-o de aici.

Spune-i să relaxeze muşchii cât poate de mult.

O să lucrez şi pe dinafară şi pe dinăuntru.

Fără medicamente, o să fie dureros, scumpo.

Nu aud bătăile inimii. Max, nu aud inima.

Ia-o de mână şi strânge-o tare de tot, acum.

Acum! Joan, ţine-o de mâini.

Masează înspre mine, acum! Masează înspre mine.

Să nu-mi mori, te rog, nu muri!

Repede, repede. Nu-ţi face griji, face tot ce poate.

Împinge, Meeta.

A ieşit capul.

Împinge, împinge!

Iese, iese.

L-am scos, l-am scos.

E băiat! E băiat, dnă.

Bună, micuţule. Haide, ţipă din toţi rărunchii!

Forceps.

Cum e? Ce e?

E băiat, tăticule!

Şi are tot ce-i trebuie.

Dar ce credeai?

Soţia ta a fost nemaipomenită.

Kamla, ai fost grozavă, ar trebui să fii asistentă medicală.

Mulţumesc pentru cuvintele frumoase.

Am fost norocos să mă însor cu ea.

Ai adus pe lume mulţi copii?

N-am mai făcut asta demult.

Max, avem mare nevoie de un doctor aici. Vrei să stai câteva luni?

Îmi pare rău.

Poate ţie îţi stă în fire să faci pe sfânta soră Joan,

dar pe mine nu mă prinde.

Şi ce vrei să te faci când creşti mare, doctore?

Nu mă lua aşa, cucoană!

Nu-mi vorbi de sus, doar pentru că tu te crezi într-o misiune de făcut fapte bune.

Să nu te răsteşti la mine, că-ţi dau una!

Eşti aşa de ipocrită.

Ştii ceva? Nici măcar nu mă simt bine pentru ce am făcut mai devreme.

Am adus pe lume o altă gură de hrănit, în ţara asta uitată de Dumnezeu.

Să te simţi bine? Cui naiba îi pasă dacă te simţi tu bine?

De ce crezi că eşti tu aşa special?

Eşti doar o altă persoană ca noi toţi, faci tot ce poţi să-ţi porţi de grijă

şi nici măcar nu faci o treabă prea bună...

Nu vorbi cu mine ca şi cum m-ai cunoaşte, cucoană.

Ai nevoie de ajutor. Nu fi laş, cere ajutor.

N-am nevoie de ajutorul tău.

Călătorie plăcută spre casă, Max.

La revedere şi fii binecuvântat.

Dle Max, eu cred că aveţi o inimă bună.

Mulţumesc că mi-ai permis să-ţi fiu de ajutor.

Ţi-am spus, paşaportul s-a rătăcit la poştă,

dar nu înţeleg de ce durează trei săptămâni să transferi câteva sute de dolari.

Tocmai ţi-am spus. 1100162.

2...

Nu ştiu... alo? Pa!

Fără dinero, fără dolari... trei săptămâni.

Mă enervează.

Max, am nevoie de biletul tău de avion.

Biletul de avion?

Da. Doar ca garanţie.

Doar o garanţie.

Cu o figură ca a mea n-ai încredere în mine?

Nu e problemă de încredere, Max.

Bineînţeles că nu.

Guvernatorul cere ceva în schimb.

Deci e vina guvernatorului?

Soţul meu e un om foarte scrupulos.

Şi... chiar trebuie să-i spunem şi lui?

- Da. - Da?

Şi n-am cum să plec de aici altfel?

Pe cămilă? Cu ricşa?

Nu înainte să-mi plăteşti.

Nu înainte să-ţi plătesc.

Bine. Poftim.

Te rog, ai grijă de el.

Pot să las ăsta aici? Mulţumesc.

Pentru tine.

- Nu ştiu. - Nu ştii... nu ştii?

Lucrez cu oamenii ăştia de 5 ani.

Lasă-i să meargă la spital.

Tu nu te băga!

Un moment, ascultă.

Boala noastră nu e contagioasă. Eu sunt lepros.

Dar fata mea nu are lepră.

Nu mă interesează. Tot ce ştiu e că leproşii n-au ce căuta aici.

Joan Di.

Bună, Anouar.

Dr Lowe ne-a spus că mulţi dintre noi ar putea fi vindecaţi.

Că e nevoie doar de bani pentru medicamente.

Te rog, vrei să ne cumperi medicamentele?

Anouar, costă o avere.

Noi n-avem voie să venim la clinică.

Poate dr Lowe vine să ne vadă din când în când.

Anouar, dr Lowe nu mai e aici, a rămas doar amintirea lui.

Atunci înseamnă că sunt bolnav, căci am halucinaţii.

Bună dimineaţa, salutări, bună dimineaţa!

Poate că am trup de vrabie, dar am ochi de vultur.

Ce mai faci, soră Joan, practici medicină fără autorizaţie?

Dumnezeule, puştiule, Doamne, ce surpriză!

Nu te ambala, am venit doar să te pun pe picioare.

De ce te-ai răzgândit?

Am avut o experienţă religioasă. Vezi tu...

Da, iar eu sunt regina frumuseţii.

De fapt, am rămas, temporar, fără biletul de avion.

Deci, pentru cât timp m-am pricopsit cu tine?

Câteva săptămâni, până te organizez puţin.

Nu, şase luni, nicio zi mai puţin.

Eşti nebună, cucoană.

O lună, nicio zi mai mult.

Trei luni, ultima mea ofertă.

Nouă săptămâni sau până pleacă avionul meu, asta-i ultima mea ofertă.

S-a făcut.

Bun, acum şezi.

Poftim, scrie.

Am nevoie de dosare detaliate ale cazurilor, o perfuzie,

am nevoie de antibiotice, analgezice... vaccinuri de bază...

Doamne, păzeşte-mă de cavaleri în armură strălucitoare.

Bună dimineaţa, dr Max.

Bună, Hasari.

Kamla, mă întrebam dacă vrei să-mi fii asistentă la clinică.

Ce părere ai?

Hasari, am nevoie de Kamla, ca asistentă la clinică.

E în regulă?

Rămâneţi aici?

Un timp. Ce părere ai?

- Da. - Da?

Grozav.

Hasari, unde ai fost? Te aştept de 5 minute.

Îmi pare rău, traficul.

Mamă, vino.

Arăţi altfel azi.

Da.

- Nu mergi la şcoală? - Nu, mergem la bazar.

Se căsătoreşte, Hasari.

Foarte frumos.

În curând o să-l duc şi pe soţul ei.

Hasari, trebuie să ţii minte magazinul unde mergem.

E cel mai frumos magazin din oraş.

Iar când fata ta se va mărita, trebuie s-o aduci la magazinul ăsta.

Nu am dreptate?

Ia-o la dreapta. Şi nu o lua în seamă.

E foarte vorbăreaţă.

Dar mamă, au multe sari-uri.

Cum crezi că-şi poate permite să vină aici?

Mamă, n-am vrut...

Ai fost nesăbuită.

Mamă, dar uită-te la sari...

N-ar trebui să spui astfel de lucruri.

Uite ce frumoase sunt, Dumnezeule.

Una la două zile, da? Ai înţeles?

Au mai rămas doar 24 de ore, puştiule.

Micuţule, hai să te văd.

Să te văd. Ce mai faci?

Copilul ăsta nu ia în greutate.

Îi dai laptele pe care ţi l-am dat în plus?

Puţin. Nu tot.

Probabil îl vinde.

Îl vinde?

Să plătească chiria.

Pentru cocioaba aia?

Acum, că Poomina se duce la şcoală, cineva trebuie să plătească chiria.

Aşa merg lucrurile pe aici.

Dar nu-mi place să mă duc la şcoală, da?

O să mă întorc la lucru...

Avem posibilităţi.

Ăsta este laptele pentru copil. Şi ăsta este laptele pentru chirie.

E foarte simplu. Dă-i-l copilului sau te omor.

Mulţumesc.

Şi Poomina... Domnişorică, tu te duci la şcoală.

Vin-ncoa', puştiule. Ai nevoie de tot norocul din lume.

Cred că se face pompier când o să crească.

Puştiul n-are pic de respect.

Gătesc orez, tată.

Unde-i maică-ta?

Ai grijă. Du-te şi adu-mi nişte apă.

Kamla, ai nişte apă?

Hasari, ai aici trei potenţiali elevi.

Ăsta va fi pregătit să meargă la şcoală în curând.

Este tot ce îşi poate dori un tată.

Peste 15 ani, în Dallas, Texas, îl vom avea pe Dr Manooj Pal.

Mulţam.

Joan, nu mai putem merge în colonia de leproşi.

Pierdem cam două ore pe drum în fiecare zi.

Ştiu, dar...

Poomina, pe unde-ai umblat, domnişorică?

Ar trebui să fii la şcoală.

Ştiu de la cine e.

Ne cheamă la o întâlnire.

Dle Ghatak, înţelegem că va creşte chiria, pentru că avem mai mult spaţiu,

dar nu înţeleg de ce trebuie să plătim mai mult şi pentru protecţie.

Mai mulţi oameni, mai multe probleme.

Străini...

Şi dacă vă scutesc pe voi, ce le spun celorlalţi?

Dar nu ne putem permite.

Vă extindeţi, deci vă permiteţi să plătiţi mai mult.

Scuzaţi-mă, dle, e vorba de o clinică gratuită, nu de un bar.

Eşti dintr-o ţară bogată, doctore.

Pentru tine, banii sunt doar hârtii cu care cumperi ce vrei.

Pentru mine, sunt un zid. Un zid frumos, un zid protector.

Un zid ce mă separă de degradarea de pe partea cealaltă.

Asta e realizarea mea şi sunt mândru de ea.

Şi ce nu înţelegi dumneata e

că amărâţii de pe partea cealaltă sunt şi ei mândri de asta.

Pricepi?

Da.

Staţi jos, vă rog.

Deci, vreţi să începeţi să trataţi leproşii.

Da.

Dar vecinii voştri sunt oameni simpli. Nu vor tolera leproşii.

Se vor schimba.

Să se schimbe? Eşti naivă, dră Bethel.

Am învăţat să nu-i cred pe cei ce spun că doar îi ajută pe ceilalţi.

Disciplină, dragă doctore.

Omul poate fi îmblânzit dacă are foarte multe sau dacă nu are nimic.

Cine e rebel? Cine e neascultător?

Cei care au puţin.

Deci, dacă nu e suficient pentru toţi, e mai bine ca oamenii să nu aibă nimic.

Copiii mei cresc în lumina forţei mele. Pace, stabilitate.

Dar îmi împovărez copiii cu grijă.

Le privesc feţele, le adaug greutăţi...

Puţin câte puţin.

Astfel, am linişte şi nu mai am probleme.

Ar trebui să nu te mai gândeşti, doctore.

Învaţă să te distrezi.

Poftim nişte prăjituri, dră Bethel.

Mulţumesc.

Sunt sigur că putem face ceva să alungăm norii de pe fruntea dumitale.

Nu-mi da bomboane.

Ce încerci să faci? Să mă mituieşti?

Ieşi. Ieşi!

Ce, Doamne iartă-mă, crezi că faci?

Vrei să te sinucizi?

- Nu-mi plac oamenii cu două feţe. - Ce vrea să însemne asta?

E doar o glumă proastă din familia mea.

Încetează. Lasă-mă în pace.

Cred că trebuie să diminuăm influenţa pe care o are Naşul asupra noastră.

Exact asta spun, trebuie să avem grijă, nu e momentul potrivit.

Haide, Sunil, cum să te porţi cu mănuşi

cu cineva care te consideră o găină cu o greutate atârnată de gât?

Dacă vrei să schimbi ceva, trebuie să rişti.

Dacă dai înapoi şi faci compromisuri cu tipul ăsta, te va mânca de viu.

Da, tu poţi să-l înfrunţi, dar noi nu putem, noi trăim aici.

Dacă-l înfrunţi, vă garantez că va da înapoi.

Max, ăsta nu-i un gangster american.

Stai să te întreb ceva, Max.

- E vorba despre o societate independentă. - Păi fiţi independenţi.

Dar putem să ne înecăm la mal, cu propunerea ta.

Mă simt jignit, sfântă Joan.

Îmi pare rău că eşti atât de sensibil, dar e prea important să n-o iei în seamă.

Nici nu ştim când să avem încredere în tine.

Eşti supărat pe toate.

Şi încă n-ai văzut nimic.

Îţi permiţi să vorbeşti aşa pentru că mâine n-o să mai fii aici.

Acum sunt aici.

Max, trebuie să ne gândim bine, înainte să facem ceva.

Pentru că Ghatak e salvatorul nostru.

- Salvatorul... - Ne-a dat slujbe...

Hasari, nu-i aşa? Haide, vorbeşte.

Mi-a dat o slujbă, trăiesc pe pământul lui şi i-am promis să-i fiu loial.

Mi-e greu să... sper să înţelegi, Joan.

Nu vă înţeleg, oameni buni. Vă purtaţi ca nişte oi.

Plecaţi capul şi acceptaţi nebunia asta ca şi cum n-aţi avea de ales.

Dar dacă nu-l opriţi pe nemernic acum, vă va conduce toată viaţa.

Îmi permiteţi să vorbesc?

Un moment, Kamla vrea să spună ceva.

Ce vrei să spui?

Asta este casa noastră acum. N-am mai avut asemenea prieteni.

Cred că Naşul este puternic şi ne-ar putea omorî, dar trebuie să alegem.

Max Daddah doar încearcă să ne ajute. Ar trebui să-l sprijinim.

Cred că ar trebui să fim tari.

Eu am o proprietate, pe care o pot închiria. 150 de rupii pe lună.

Dar nu mai puţin.

Amărâţii ăia vor construi o nouă clinică, pe proprietatea altcuiva.

Nu vor plăti protecţie.

Doctorul trebuie să dispară.

De câte ori bate inima unui om într-o viaţă?

Am calculat. De 2 miliarde de ori.

Foarte puţin.

Femeia e în regulă.

Dar doctorul... americanul... el trebuie să dispară.

Sunt bolnav. Nu pot fi deranjat pentru prostii.

O să aducă şi leproşii?

- Da? - Da.

Bun. Lasă-i să se urce pe cracă. Apoi o tăiem.

Când eu nu voi mai fi, cui îi vei fi tu loial?

Scuze, nu mi-am dat seama că eşti dumneata.

Cine îţi dă mijloacele de subzistenţă?

Tatăl dumitale, Babu.

Ţine minte: loialitate.

Naşul ne-a făcut viaţa mai bună.

N-ar trebui să-l supărăm.

Cred că putem avea încredere în Max.

O să ne stea alături.

Ştii, eşti foarte frumoasă.

- Kamla... - Şi copiii?

Nu facem zgomot.

Max, asta e camera ta?

Nu, camera lui Joan Di.

Max, sincer, nu credeam că va merge.

Dar a mers.

Acum îţi mai trebuie o nevastă indiancă.

Da, sigur şi o alegi tu?

Termină cu prostiile.

Doamne, nu credeam că va veni această zi. Dar aţi muncit toţi din greu.

Mi-ar plăcea să avem nişte şampanie, dar ne mulţumim şi cu dulciuri.

Toată lumea poate veni la clinică, aşa că o declar, oficial, deschisă.

Bine aţi venit la şcoala şi clinica noastră.

Manooj, Amrita!

Tată.

Scuze, pot să plec?

Tată!

Grăbeşte-te.

Veşti bune?

De la serviciu.

Max.

Dumnezeule, leproşi.

Pune astea în seif.

Uite-aşa se duce naibii cartierul.

Taci, pramatie.

Ne prefacem că nu suntem leproşi.

Nu m-am prins, desigur, nu sunteţi leproşi.

M-ai păcălit.

Cum asta e o zi deosebită, te ducem la clinică în stil mare.

Să mergem.

Meeta e foarte încântată de plimbarea prin Calcutta.

N-a mai fost niciodată.

Anouar, eşti incorigibil.

Ştiu, sunt foarte încurajat.

Nu asta am spus.

Poomina, pe unde te-ai ascuns?

Poomina, un vechi prieten vrea să te vadă. Vino cu noi.

Trebuie să merg cu ei... trebuie să merg...

Deci... îţi place clinica, nu?

Poomina, ai alţi prieteni acum?

Le place de tine? Le place zâmbetul tău?

Aveţi grijă, şoferul e nebun!

Hasari, vino repede.

Ce se întâmplă?

Hasari, ce se întâmplă?

Max, hai la clinică.

Intraţi!

Vă rog, nu faceţi asta, oamenii aceştia nu vă fac rău.

Du-i înăuntru, haide, haide.

- Max! - Las-o în pace.

Of, fetiţo!

La o parte, mişcă-te!

Kamla! Kamla!

Lăsaţi-ne în pace, vă rog.

Joan Di, te rog...

Nenorocitule!

Joan Di!

Anouar!

Puneţi apă pe el, repede.

Cine-a dat foc?

Nu ştiu, dar l-am înjunghiat ca pe-un porc. L-am înţepat ca pe porc!

Joan Di.

Joan Di, te rog, nu!

Ashok!

Plătim! Da?

Plătim.

Aşa că te rugăm să ne protejezi.

Ricşarule! Mâine să vii la mine.

- Îşi revine? Faţa ei... - O să fie superbă.

Şi dacă faci exact ce-ţi spun şi ţii gura închisă,

n-o să se vadă nici măcar o cicatrice.

Dar trebuie să stai aici, pricepi?

Joan, trebuie s-o convingi să stea aici.

Încerc.

Nu încerca, fă-o.

Urăsc locul ăsta, urăsc locul ăsta!

Aproape am terminat, scumpo.

Ce ai de spus?

Le-am spus că tatăl tău ne oferă un preţ bun şi că i-am promis să-i rămân loial.

Nu mai eşti pe listă.

Lasă ricşa aici.

Babu, te rog.

Ricşa ta e rezervată pentru oameni care ne merită încrederea.

Babu, dar mă distrugi.

E ca şi cum s-ar deschide pământul...

Trebuie să vorbesc cu dl Ghatak.

Dle Ghatak, dle Ghatak!

Lasă-mă să vorbesc cu el, Babu.

Tata e bolnav, eu iau deciziile.

Dar, Babu, am...

Decizia mea e definitivă.

Acum pleacă. Sau vrei să-ţi rupă degetele?

Te rog ascultă-mă... te rog...

Te rog, lasă-mă să vorbesc cu Babu.

Babu, te rog, lasă-mă să-ţi explic.

Renunţasem şi trebuia să stau potolit.

Am ajuns doctor pentru că tata era doctor.

Am jucat fotbal pentru că şi el jucase fotbal,

am candidat pentru şefia clasei, pentru că tata fusese şeful clasei...

Ascultă-mă, Max. Dacă vrei să pleci, trimite-ne pe toţi la dracu.

Dar nu încerca să dai vina pe altcineva.

Bine, atunci, îmi dau demisia.

Ţi-am dat mult mai mult timp decât voiam.

Nu sunt Max Magicianul.

Nu vreau să am de-a face cu oamenii ăştia, cu nevoile şi disperarea lor.

E prea dureros.

Dar aşa e când lucrezi cu oamenii, dureros.

Şi e greu să nu-ţi pierzi compasiunea sau umanitatea,

dar nu ne permitem să pierdem această bătălie.

Pe dracu.

Ghatak are dreptate.

Oamenilor nu le pasă decât de ei înşişi. Restul e doar o glumă.

Tu ce eşti, Joan? O fraieră sau o escroacă?

Ambele. Dar sunt aici pentru că aşa vreau.

Max, poate că îţi era destinat ca viaţa să-ţi frângă inima.

De când ne naştem suntem nişte epave, zbătându-ne între speranţă şi disperare.

Dumnezeule...

Noi toţi.

Doamne, puştiule.

Nu toţi sunt croiţi pentru aşa ceva.

Ai făcut tot ce ai putut.

Nu, nu, n-am făcut-o, cucoană.

Am dat-o în bară. Rău de tot.

Ba nu, Max.

Să nu uităm... cum era? Să fugi, să fii spectator, să te implici.

Uite: spectator care fuge.

Nu poţi să fugi de proprii tăi demoni. Oricare ar fi ei.

Cu cât fugi mai tare, cu atât mai abitir te vor urmări.

Mi-au luat ricşa.

Şi ce vrei să fac eu? Să ţi-o recuperez?

Dar am avut încredere în tine.

Cred că aţi făcut o greşeală.

Mi-au luat ricşa.

Nu mai ai ce căuta printre oamenii ăia de la clinică.

Linişte şi la culcare. Haideţi, culcaţi-vă.

Cum o să mai iau mâncare?

Avem economiile pentru zestrea mea.

Mai ia.

Dispensarul s-a mutat pe str. Nizamuddin, 221/A.

Hasari?

Bună, Hasari.

N-ai fost la lucru azi?

Am fost în schimbul de dimineaţă, tată.

Am cumpărat nişte mâncare.

Hasari, ştiu că ai senzaţia că v-am dezamăgit,

dar n-o pedepsi pe Kamla.

Ce s-a întâmplat este doar între noi doi, avem nevoie de ea la clinică.

Hasari, te rog.

Clinica e pentru toată lumea. Şi cred că mă vor plăti.

Gata cu clinica. Sunt soţul tău, iar tu vei face ce spun eu.

Stai departe de el.

Nu e de-al nostru.

Asta nu e casa lui. E un copac fără rădăcini.

Dar e...

Va fi bun cu tine, atâta timp cât îi faci pe plac.

Nu e adevărat, Hasari.

Te rog, nu-mi spune ce e adevărat.

Lasă-ne în pace.

Mi-am pierdut ricşa, mi-am pierdut obiectul muncii.

Nu ştiu ce se va întâmpla cu noi.

Max, vreau să te întreb ceva confidenţial.

Maladia asta a noastră...

Nu e o pedeapsă pentru păcatele trecutului, ci doar o boală, nu?

Da.

Vreau să înfiinţez un atelier, avem fierari şi tâmplari.

Am putea să vindem lucrări, în loc să cerşim.

Anouar, e o idee bună, dar...

Ascultă, Max, ştiu despre naşul ăsta.

E un om deştept.

I-a întors pe toţi împotriva ta,

dar eu îţi pot arăta cum să le recâştigi inimile.

De-asta vreau să mă urmezi. Vreau să-ţi arăt ceva.

Ce?

Ai să vezi, haide.

Diavole! Ai furat-o?

- Nu, sahib. - De unde o ai?

Ştiu un poliţist şi... am împrumutat-o de la poliţie.

Nu e gata, dar... Suntem amândoi îndemânatici, aşa că...

O putem face să arate ca nouă.

Ce părere ai?

Dacă umblu pe străzi cu ea, o să ajung într-un şanţ cu gâtul tăiat.

Ba nu. Pentru că licenţa, poliţia, toate se aranjează cu mită.

În ce-l priveşte pe Naş, pur şi simplu nu lucrăm în zona lui.

Şi n-avem nimic de-a face cu el. Poftim.

Te rog, ia-o. Te rog.

Fir-ar al naibii, Hasari.

Dr Max, nu înţelegi.

Spune-mi.

Dumneata eşti alb. Eşti altfel.

Crezi că poţi cumpăra inimile oamenilor, oferindu-le lucruri?

Construind clinici? Fiind cel mare şi tare?

Pentru mine, încrederea e în inimă şi asta e ceva ce nu poate fi cumpărat.

Cumpărat? Asta crezi? Aşa gândeşti cu adevărat?

În regulă.

Sunt un om simplu.

Nu zău?

M-am născut simplu şi asta mi-e soarta.

Şi nu-ţi voi permite să mă tentezi, din nou, cu gânduri măreţe.

Nu, "simplu" nu e cuvântul potrivit pentru tine, amice.

Eşti un dobitoc mărunt, analfabet şi laş.

Şi chiar meriţi să înghiţi porcării de la poliţie şi de la mafioţi.

Şi n-ai decât să-ţi ţii soţia închisă în continuare,

din cauza suspiciunilor şi a geloziei, fără absolut niciun motiv.

N-ai niciun drept să-mi spui astfel de lucruri.

Atunci haide, opreşte-mă. Haide, la naiba. Fă-o.

Hasari, nu am făcut totul singur. Şi tu ai participat.

Ţi-am luat eu nenorocirea aia de ricşă?

Te-am pus eu să trăieşti în cloaca asta?

Nu.

Deci, dacă vrei să fii supărat pe mine, n-ai decât.

Dar ar trebui să te superi pe oamenii care te-au călcat în picioare.

Ştii ce cred eu?

Cred că ar trebui să te ploconeşti atât de mult...

încât să nu mai fie nevoie să te ridici.

Max, eşti bun.

Arăţi superb.

Dar tot nu trebuie să alergi, să sari, sau să ridici greutăţi.

Da?

Şi o să stai aici şi o să stai departe de ştii-tu-cine.

Şi se duce la şcoală.

Ai auzit-o. Şi te duci la şcoală.

Dă din cap, da, bun, ai înţeles.

Spune da.

Da?

Bine.

Ai grijă. Pa.

Mulţumesc.

Vorbesc serios.

V-am prins.

Văd că ai muncit ceva la ea. Arată grozav.

Du-te şi închide uşa.

Naşul are mai mulţi ochi decât un ananas.

Manooj, adu-mi scăunaşul ăla.

Lasă-mă să te ajut.

Te rog!

Lasă-mă să mă descurc.

Scuze.

Împinge-l.

Hasari, le-am promis copiilor că-i duc la cinematograf.

Dacă un om promite ceva...

Tată, eşti bine?

- Sunt bine, înapoi la treabă. - Da, domnule.

Pot să văd?

Deschide palma.

- Doar o tuse... - Dacă nu-i nimic, deschide palma.

Nu-ţi iei medicamentele, nu-i aşa?

Hasari, nu tot ce fac eu e greşit. Sunt doctor.

Cu tuberculoza nu te joci, înţelegi? Poţi să mori.

Dar tu ştii mai bine, nu?

Plecăm într-o oră, copii.

Max Daddah, Anil Kapoor e cel mai bun luptător din lume.

Ce tot spui? Mai bun ca Rambo?

Da, mai bun Rambo.

Eşti nebun.

E mult mai bun ca Rambo.

Căpitanul Manooj se bate cu piratul...

Eşti aşa de grozav, Max, mi-aş dori ca tata să fie la fel de grozav ca tine.

Să nu mai spui aşa ceva.

Mi-aş dori ca tatăl meu să mă fi iubit măcar jumate din cât vă iubeşte tatăl vostru.

E un om deosebit, ai înţeles?

- Da. - Da?

Bun. En garde!

Daţi-vă la o parte, toţi.

La o parte.

Shambu!

O să fie bine. Are doar o zgârietură şi e puţin speriat.

Când se trezeşte...

Noapte bună.

E o capodoperă.

Un adevărat car de luptă.

Păcat că nu poţi s-o foloseşti.

Poftim?

O să te lase s-o foloseşti?

O să vorbesc cu bătrânul.

I-auzi la el.

O să-l prind când e singur.

Nu e la fel ca fiul lui.

A venit la oraş doar cu o bocceluţă.

Aproape mi-au omorât băiatul, ieri.

Dar, Hasari...

Dar mai târziu? Ce se va întâmpla cu familia ta?

Ce se întâmplă?

Naşul e pe moarte. Iar fi-su măreşte chiria.

Randa, ai grijă de asta.

Nu te băga.

Sunt oamenii noştri.

Dacă bătrânul moare, va trebui să-l înfruntăm pe fiu.

Tatăl meu e bolnav. Naşul vostru e pe moarte.

Aşa vă arătaţi respectul?

Credeţi că eu vreau să măresc chiria?

Ştiţi cât mă costă să schimb o spiţă la roată?

Ştiţi cât cheltuiesc eu ca voi să puteţi lucra?

Îl ştiţi cu toţii pe omul ăsta. E doar fiul.

Naşul era un altfel de om.

Chiar vreţi să lucraţi pentru omul ăsta?

Eu zic să intrăm în grevă.

Vreţi să faceţi grevă? N-aveţi decât.

Aceia dintre voi care vor grevă, lăsaţi-vă ricşele aici.

Aceia dintre voi care vor să lucreze, sunt clienţi care aşteaptă, plecaţi de-aici.

Unde plecaţi?

Nu plecaţi.

Nu plecaţi!

Au încercat să-mi omoare băiatul!

Nimeni nu se gândeşte la noi. Nu-i interesează poveştile noastre.

Ne încredinţează copiii să-i ducem la şcoală,

dar uită că drumul fierbinte ne băşică picioarele.

Maşinile încearcă să dea peste noi...

Suntem sufocaţi de poliţişti corupţi. Mituim oficiali, mituim bătăuşii...

Sunt mândru să îmi transport concetăţenii, dar nu mai pot păstra tăcerea.

Cineva mi-a spus că dacă cineva se ploconeşte prea mult,

va veni timpul când nu va fi în stare să se mai ridice.

Linişte!

Nu va exista o condamnare.

Voi elibera un ordin de restricţie împotriva lui Ashok Ghatak.

Acest om are voie să-şi folosească ricşa, fără să mai fie hărţuit.

Aceşti oameni au dreptul legal de a face grevă.

Încă n-am terminat.

Pentru acuzaţia de tulburare a liniştii, îl amendez pe inculpat cu 50 de rupii.

Plăteşti acum sau petreci 7 zile în închisoare.

Dar, doamnă, nu-mi permit 50...

Plouă, plouă!

Cu ce se ocupă tatăl tău?

Are un atelier.

Tu eşti la şcoală?

Tocmai am terminat şcoala.

Deci trebuie să-l vizitez pe tatăl tău.

Pleacă acasă, doctore!

Haideţi.

Puştiule? Ce s-a întâmplat?

Ashok mi-a ordonat să plec acasă. Aşa că iată-mă-s.

Cine este fetiţa?

O pacientă. A murit.

N-am putut-o salva.

A fost ultima picătură.

Era un om în oraşul în care am crescut.

Soţia îi murise de 13 ani, iar el încă îi mai punea tacâm la masă.

Într-o zi şi-a dat foc la casă. A plecat din oraş de tot.

Noi ne-am gândit că s-a eliberat.

Bine ai venit acasă, puştiule.

Mulţumesc.

Noapte bună.

Deci vrei ca fata ta să se mărite cu fiul meu.

Eşti un ricşar. Aşa e?

Da, dle. Dar e ricşa mea.

E proprietarul ricşei.

Eu sunt partener în atelierul unde lucrează fie-ta.

Ştiai?

Da, mi-a spus fiica mea.

Deci spune-mi,

cum pot să-i permit fiului meu să se însoare cu fata ta?

Un moment, vă rog.

E de modă veche, nu te teme.

Frate, spui că nu e nicio şansă să iei în considerare această căsătorie?

Poate un stimulent? Te-ar ajuta în vreun fel?

- Stimulent? - Da.

Dar ce-ar putea el să-mi ofere?

Poate nimic, dar ar trebui să aflăm, nu?

Te simţi mai bine azi?

Minunile doctorului Max.

Nu te bucuri de dezastrul ăsta?

Cu voia Domnului, vom face avere azi.

- 8 rupii. - E prea mult. Merg aproape.

- Ai nevoie să te duc? - Haide odată.

Şi 2 rupii pentru pachet.

- Rest? - N-am rest.

Hoţule, întoarce-te.

Zeiţa Kali ţi-a auzit rugăciunile.

Dacă o mai ţine aşa, îi faci zestre Amritei, iar eu mă întorc la mine în sat.

Doamne ajută.

"Ce-ar putea el să-mi ofere?"

Acum ştiu de ce am rămas. Îmi cumpăr ieftin casă cu vedere spre apă.

Te iubesc, puştiule.

Ajutor! Aici!

Aici!

Vin ajutoare de la clinică.

Vin acum!

Haide!

Unde sunt?

Uite-i acolo. Anouar!

Haide.

Dă-mi copilul, hai.

Max, ia copilul.

L-am prins, l-am prins.

Ajut-o pe Meeta.

Anouar, rezistă!

Atenţie la copac!

Max Daddah. Max Daddah!

Mulţumesc.

E frig.

Ar trebui să lucrez.

Bea asta, o să te încălzească.

Scuze, e cam plină.

Ştii, atunci la Naşul, când cu bomboanele şi mita...

Când eram mic, am intrat peste tata, care era cu o altă femeie.

Atunci a început să mă mituiască.

Îi spunea mamei că mergem să jucăm golf.

Îmi plăcea la terenul de golf, pentru că eram împreună.

Dar apoi nu ne mai duceam la golf, mergeam la ea.

Ţinea un pachet de bomboane în torpedou şi spunea: "să nu-i spui mamei".

Rămâne între noi, da?

Stăteam la masă la cină şi nici nu o puteam privi.

După un timp nici nu mai mâncam bomboanele, le puneam într-un sertar.

Aveam 9 ani şi eram alibiul lui şi un trădător.

Când aveam 12 ani, ea a murit şi nu apucasem să-i spun...

După asta... m-am închis în mine.

Nu trebuia să te izolezi.

Veneram pământul de sub picioarele lui.

Max singuraticul...

Joan singuratica...

Uneori.

Ştii ce-i asta? Cel mai mic picup din lume, cântând "Îmi pare rău pentru tine".

Vă rog, lăsaţi-mă să vorbesc.

Cât aur ai?

Vă rog să nu mă umiliţi. N-am aur.

Singura bijuterie pe care o am este fiica mea.

Este o fată bună, muncitoare.

A fost bijuteria casei mele, acum va fi bijuteria casei dumitale.

Sunt tot în discuţii?

De câteva ore. Şi abia a început.

Ne mai vedem. Bine.

Salut, băieţi.

Cum merge?

Sunt foarte supăraţi.

Spun că Hasari şi-a trimis fata să-l vrăjească pe băiatul lui.

Să-l vrăjească?

- De fapt, îi desparte doar o uncie de aur. - Doar atât? O uncie de aur?

- Cât înseamnă asta? - Cam atât. Vezi?

Tatăl tău îi face praf?

Da, tata e mai tare ca Rambu.

Rambo? Ce s-a întâmplat cu Anil Kapoor?

Dă-mi nişte bani.

Ce e? Ce se întâmplă?

Asta-i ricşa mea!

Babu, ce înseamnă asta?

Mulţumesc că ai trecut pe la mine.

Tatăl meu a murit, acum eu mă ocup.

Asta-i ricşa ta?

Asta? Tu ai făcut-o?

Da, Babu.

E frumoasă.

Albastră.

Frumoasă.

Ashok, te rog, nu face asta.

Fac doar ce vreau.

Eu sunt şeful.

Tu vei pleca de pe străzile mele, tu vei pleca din ţara mea,

iar clinica şi şcoala se închid.

De ce? Nu-ţi facem niciun rău.

Pentru că îi urăsc pe străinii băgăreţi care se cred mai buni decât mine.

Dar îi răneşti pe oamenii tăi.

Exact, oamenii mei.

Loiali.

Nu!

E frumoasă. Frumoasă.

Într-o zi va aduce cuiva multă bucurie.

Lasă-mi copilul în pace.

Ce-a spus?

A spus să nu te-atingi de ea.

Doctore, dar pe tine ce te priveşte pe cine ating eu?

E familia mea.

Familie... oamenii mei.

Babu!

Nu!

Să nu-ţi pui labele murdare pe copilul meu!

Selim!

Opriţi-vă. Lăsaţi-l să se descurce singur.

Tată! Tată!

Tată, nu!

Ajunge! Nu ne mai calci în picioare, Babu!

Să mergem, haideţi.

L-a învăţat minte.

Max Daddah...

Apasă, apasă.

O să-l înlocuiesc eu.

Poţi să încerci, dar n-o să plece de lângă el.

Să rămân?

Nu, cred că ar trebui să mergi acasă. Am eu grijă de el.

Dar e în regulă, pot să rămân.

Mâine te trezeşti devreme.

- Bine. - Facem echipă bună.

- Noapte bună. - Noapte bună.

Vezi poza aia? Tipii din faţă care se uită în zare?

La fel ca voi şi tatăl vostru, şi ei sunt plini de speranţă.

Îl vezi pe ăla din spatele bărcii cu bărbia în palmă?

E ca Max Magicianul,

îi e frică în majoritatea timpului de lucrurile rele ce s-ar putea întâmpla.

Dar băieţii din faţă, cumva, speră în continuare.

Şi nu renunţă niciodată.

Ştiţi ceva? Asta îi ajută să treacă prin greutăţi.

Dragostea dintre ei.

Tată!

Max Daddah, mult timp mi-am dorit să pleci.

M-ai făcut să simt lucruri pe care nu le mai simţisem.

Mă bucur că ai venit în ţara mea.

Mă voi ruga zeilor să-ţi binecuvânteze fiece zi.

Ce-i asta?

Tată, vino şi vezi.

Uşurel, cu grijă.

Când am venit în oraş, n-aveam pe nimeni.

Păi, prietene, tu eşti ăla care i-a scăpat de Ashok.

Hai să te întinzi.

Dacă o călătorie nu e aşa cum ai crezut, să nu te miri.

Tatăl meu a spus asta, înainte să plec din sat.

Ce e?

Tata o să moară?

Fii serios, tatăl tău va fi bine.

Are nevoie de aur?

Da, are nevoie de aur.

Ăsta e aur?

Da, e aur.

Acum sora mea poate să se mărite?

Da, acum sora ta se poate mărita.

Numai datorită ţie.

Ar trebui să te odihneşti.

Fii binecuvântată, copila mea.

Stai jos.

Vezi? A crescut dintr-o sămânţă micuţă.

Nu mi-ai aparţinut niciodată, de fapt.

Zeii mi te-au împrumutat până te măriţi şi închizi cercul vieţii.

- Eşti bine? - Da, sunt bine.

Aş fi onorat dacă ai sta lângă tatăl meu. Să-mi binecuvântezi fata.

Ce fac?

Trebuie să toarne apa în palmă. Aşa se consfinţeşte căsătoria.

Salut, puştiule.

Pun pariu că nu te-ai gândit niciodată

că vei ajunge să măriţi o fiică, într-o fundătură din Calcutta.

Soră Joan, pariez că nu te-ai fi aşteptat niciodată să spun:

Mă bucur că sunt aici.

Nu m-am simţit niciodată mai viu ca acum.

Acum eşti liber să pleci.

Nu. Acum sunt liber să rămân.

Păi aş putea să-ţi găsesc ceva de făcut.

Nu pot promite nimic,

pentru că săptămâna viitoare soseşte un francez chipeş

iar pe mine mă încântă francezii.

Doamne, puştiule. Mă bucur că ai rămas.

Max Daddah!

Of, Doamne!

Te rog, te rog.

E un moment fericit pentru ei.

Să mergem.

Nu, a băut destul.

Hasari, fiul tău, Manooj, e un geniu.

Să-mi aduci aminte să-ţi spun ce mi-a zis.

Rezistă, rezistă.

Vreau să merg singur, Max Daddah.

E de rău?

Adică dacă e fatal?

Nu e, dacă aş reuşi să te ţin în pat mai mult de 5 minute.

Ai făcut destule, Hasari. Acum trebuie să te pui pe picioare.

Ştii, Max Daddah, zeii nu ne-au făcut viaţa uşoară.

Cu siguranţă că nu.

Dar cred că de-aia te simţi aşa bine când înfrângi soarta.

"Tot ce nu se oferă, se pierde."

Traducerea şi adaptarea: CaptainJack - www.titrari.ro