Original subtitles

V�n�toarea de Comori din acest film a fost filmat� �n junglele...

�i �inuturile muntoase din Guatemala.

Ritualurile b�tina�ilor �i costumele sunt autentice.

Eu, Jean-Paul, m� dedic s� eliberez oamenii de aici �i din alte locuri...

Aceast� povestire, relateaz� ni�te evenimente neobi�nuite...

Din via�a mea, de Servitor �i Domn, �n sec al 18-lea.

�n Regatul Fran�ei, al Castelului Marchizului de St. Malo.

- Annette. - Da.

Trebuia s� vii cu mine, draga mea. Noaptea a fost pl�cut�.

Un servitor a primit informa�ii despre fiul fratelui t�u.

Unde a fost descoperit.

A plecat cu bunicul s�u, armurierul din port, M�ria ta.

Acesta e tat�l femeii, al c�rui nume �i l-am dat eu.

Da, M�ria ta.

- �i care e numele b�iatului ? - Jean-Paul, M�ria ta.

E vreo asem�nare cu tat�l s�u ?

Arat� exact la fel, M�ria ta.

- Po�i pleca acum. - Sunt umilul dvs servitor, M�ria ta.

Ce ai de g�nd s� faci, Edouard ?

Locul b�iatului e aici �n Castel.

Chiar dac� a fost n�scut sub anonimat, e totu�i fiul fratelui meu.

- De ce �l vrei aici ? - De ce ?

Ei bine, pentru simplul fapt, dac� ar fi �n via��...

�i ar �ti c� i-am l�sat singurul fiu s� creasc� �n putoarea portului.

Ei bine, c�nd a fost �n via��, nu i-a p�sat c�tu�i de pu�in.

De ce acum, acest sim� al responsabilit��ii ?

Cred c� �tiu, de ce-l vrei pe b�iat aici.

Chiar �tii, draga mea.

Pentru c� tu crezi c� e demn de titlul �i de mo�tenirea ta.

Prostii.

�i-e team� c� �ntr-o zi, c�ndva, ar putea s�-�i cear� drepturile.

Draga mea so�ie, �tii la fel de bine ca mine c�, c� nu

exist� dovezi �n privin�a unei c�s�torii a lui Paul.

Nu exist� niciuna, cu excep�ia locului unde a locuit Paul.

Nobilul meu frate !

Acum, vrei s�-�i spun de ce-l vreau fiul fratelui meu aici ? Ca �i cadou pentru tine.

Prezen�a lui aici, m� va amuza. �i �n fiecare zi �mi va aduce aminte de Paul.

�i despre mama b�iatului. Femeia pe care Paul a ales-o, �n locul t�u.

- Bun� diminea�a, armurierule. - Bun� diminea�a, Excelent�.

- �tii cine sunt ? - Da, M�ria ta.

Atunci, de ce nu m-ai informat niciodat� c�, fratele meu a last un fiu �n urm� ?

B�iatul acesta ? E fiul meu.

Mai iei drept prost ? Uit�-te la el ! Are ochii familiei mele.

B�rbia.

Are �i temperamentul, specific familiei mele.

Armurierule, spune-mi adev�rul. C�nd fratele meu a

plecat �nspre Indii, fiica ta a fost la bord cu el.

Da, M�ria ta.

Roman�a pe mare, c�l�torie lung�, un copil.

Febra i-a dobor�t, b�iatul a supravie�uit ? Nu asta e adev�rul ?

Ba da, M�ria ta. E fiul Marchizului �i a fiicei mele Louise.

Ai ascuns asta b�iatului ?

Am crezut c� a�a e cel mai bine.

Ei bine, Jean-Paul, acum c� �tii cine a fost, tat�l t�u...

Ce p�rere ai avea dac� ai veni s� locuie�ti �mpreun� cu mine la Castel ?

Ai s�ngele nostru �n tine, dar te-ai n�scut ilegitim.

Vei fi luat drept un domn. F�r� drepturi de nobilitate, desigur...

Dar vei avea cai, servitori ai t�i, �i tot ce e inlcus �n asta.

M� scuza�i, Excelent�. Cred c�-i e mai bine aici cu mine.

Vrei s�-l privezi pe b�iat de drepturile cu care s-a n�scut ?

E al meu. Din moment ce barca a adus acas�, aceast� mic� creatura.

- �tii s� cite�ti ? - Nu, M�ria ta.

Asta e un mandat de la Curtea Regelui. M� nume�te tutorele b�iatului.

M� �ns�rcineaz� cu responsabilitatea, st�rii lui de bine �i a viitorului lui.

Deci, dac� po�i spal�-l pe b�iat. Astea sunt singurele lui haine.

Nu, M�ria ta.

- Sunt cele de sarbartoare... - D�-le jos de pe el, te rog.

Ei bine, uite-l, draga mea.

Jean-Paul, aceasta e Marchiz�. �i fiica noastr�, t�n�ra Contesa.

Ele vor fi st�p�nele tale.

St�p�ne ale b�iatului.

Cu siguran��, m� a�tept s�-i g�sesc ceva de f�cut lui Jean-Paul,

pentru a-i ocupa timpul.

- �n grajduri, cred. - Edouard.

Gr�jdarule !

B�iatul e m�ndru, c� tat�l lui.

Paul, nu ar lua niciodat� ce nu-i apar�ine, nu-i a�a ? B�iatul e la fel.

Va fi ner�bd�tor, s�-�i p�streze locul de munc�.

- Nu-i a�a, Jean-Paul ? - Nu voi lua nimic din ce nu-mi apar�ine.

Bine spus. Un adev�rat fiu al tat�lui s�u.

- Gr�jdarule, arat�-i ce are de f�cut. - Da, M�ria ta.

P�rinte Benoit...

Du astea la lustruit pe masa de lucru, �i ai grij� s� nu le murd�re�ti.

�i-am spus s� nu le murd�re�ti ! Acum, va trebui s� munce�ti dublu !

Ripostezi �napoi, nu-i a�a ?

Ia-�i m�inile de pe el !

E sub comanda mea !

Eu sunt st�p�nul grajdurilor aici �i nu vor exista b�t�i.

Ie�i afar� ! Dezleag� m�njii.

- Jean-Paul, e�ti r�nit ? - Nu.

Am lucrat pentru tat�l t�u, Jean-Paul, c�nd el a fost st�p�n aici.

L-am iubit. Cu to�ii l-am iubit.

"L-a l�sat pe om s� fie om, chiar dac� au fost ��rani sau sclavi."

Ne-a f�cut s� ne m�ndrim c�-l servim. Am fost ferici�i.

Acvum, nu mai e a�a.

- De ce nu pleca�i ? - S� plec ? Unde ?

Sunt legat pe via�� de Marchiz.La fel ca tine.

Nu �tii ce a fost scris pe pergamentul �la.

Nu �tiu s� citesc, nici eu nici bunicul meu.

E o permisiune de la Curte. Poate s� fac� orice vrea cu noi.

St�p�nul a avut mereu legea de partea lui.

Accept� asta, a�a cum e, b�iete.

Dac� e�ti �ntreg la cap, te vei supune la fel ca noi.

Nu.

Ba da, vei �nv��a asta pe cum vei cre�te.

Aminte�te-�i ce �i-am spus.

"Au sosit ni�te ani de servitudine, de supraveghere, de aplec�ri �n fa��...

�i de r�c�ieli �i �n grajduri...

�n timp ce eu, care nu am putut fi numit de tat�l meu, om matur."

De ce nu e iapa �n Curte ?

Pentru c� �i-a pierdut potcoav�. E o iap� foarte dorit�.

- Vrea s� fie preg�tit� de �ndat�. - Trebuia s� o las nepotcovita.

Ridic�-�i rochia mai sus.

Nu �nve�i niciodat�, nu-i a�a, Jean-Paul ?

Ce ?

Cum s� fii respectuos fa�� de superiorii t�i.

Sunt mereu respectuos... fa�� de superiorii mei.

Acum, chiar ai fost obraznic.

Voi femeile sunte�i toate la fel. Mereu �i

acuza�i pe al�ii de propriile voastre e�ecuri.

Ierta�i-m�, d-na.

Ce p�rere ai de D-nul Conte de Bayeux ?

E frumos.

- M-a cerut �n c�s�torie. - �i ?

Am observat c� te atinge, de fiecare dat� c�nd are ocazia.

E�ti cumva gelos ?

Un b�rbat trebuie s� fie �ndr�gostit, ca s� fie gelos.

- Nu mi-ai r�spuns la �ntrebare. - �i nici nu inten�ionez s� o fac.

- Vreau un r�spuns. - D�-te jos de pe ea, te rog.

Vreau un r�spuns.

E�ti gelos ?

Sunt gelos pe oricine, te atinge sau care doar se uit� la tine.

Sunt gelos pe acel idiot de, Bayeux, chiar �i pe tat�l t�u.

Ei pot fi mereu aproape de tine.

Asta e un r�spuns �ndeajuns de bun ?

Jean-Paul, iapa !

Ne vedem �n seara asta. �n acela�i loc.

Jean-Paul ! Gr�be�te-te !

- Ne-ai f�cut s� te a�tept�m ! - E numai vina mea, M�ria ta.

Nu a fost vina nim�nui, M�ria ta, i-a lipsit

o potcoav� �i a trebuit s� o �nlocuiesc.

Ajut�-l pe Conte s� urce pe cal !

Idiot ne�ndem�natic !

Scuzele mele, d-nule.

El �i-a f�cut asta, fiule ?

Ai adus hainele.

Cu siguran�� vei avea nevoie de ele, dac� e�ti prins.

Astea m� vor ajuta, s� m� dau drept un Domn ?

Am v�nt mult pentru ele. Sunt demne de un Prin� de s�nge.

Unde vei merge, fiule ?

M� voi pierde prin Paris, Bordeaux, voi p�r�si �ara, nu �tiu.

Dar dac� mai r�m�n aici, �l voi ucide.

Vei putea s�-mi trimi�i vorba ?

Am venit s�-mi iau r�mas bun.

Ai v�zut un b�rbat, venind �ncoace ?

Niciun suflet.

- E�ti un vizitator �n �ara asta ? - Da, sunt.

Acesta e un drum privat al Marchizului de St. Malo.

Dar nu am f�cut nicio stric�ciune, nu-i a�a ? Dac� e a�a, voi merge mai u�or.

Cine e�ti tu �i �ncotro te �ndrep�i ?

Sunt un c�rturar. Caut un preot misionar care

locuie�te �n satul lui St. Malo, pe p�rintele Benoit.

Locuie�te �n satul de dincolo de poart�. E preotul de la biseric�.

Intr�.

Tu e�ti p�rintele Benoit ?

Un prieten, a venit tocami de departe pentru

a-l g�si. Am str�b�tut jum�tate de lume.

Mi s-a spus c� numele t�u, a l�sat amintiri pl�cute...

Din �inuturile muntoase Mayase, p�n� �n str�fundurile Guatemalei.

Guatemala, ei ?

Sunt fericit c� sunt amintit.

Mi s-a spus c� nu e�ti numai un misionar...

Ci �i un c�rturar al obiceiurilor �i scrierilor Mayase.

Mi s-a p�rut c� e de datoria mea s� le studiez...

�i poate c� a�a s� le pot �n�elege mai bine.

La fel am sim�it �i eu, P�rinte.

Chiar ? �n ce scop ?

Oh, poate c� a fost c�rturarul din mine.

Am avut odat� un str�mo�, care a fost �nf��i�at...

C�peteniei MakNtougkal, din �inuturile muntoase ale Sco�iei.

Interesant.

Crede�i c� de asta au pergamente ale Mayasilor din vechime ?

Din geseala, ai cumva un codex al Mayasilor la tine ?

Asta e un fel de hart�.

E un fel de hart� a comorii.

De unde �tii ?

Via�a mea e dedicat�, �n privirea sufeltului oamenilor.

Deci, m-a�i �n�eles.

- Nu mi-a trimis nimeni vorba ? - Nu, nu, nu.

Codexul, "Condorului Auriu".

Unde l-ai g�sit ?

Mi-am g�sit calea �n urm� cu 10 ani. Mi-am dedicat via�a pentru el, de atunci.

- �tii de existen�a lui ? - Oh, da ! Oh, da !

Dar s-a spus ca sigiliul "Condorului Auriu",

ar trebui s� �nso�easc� harta comorii.

Un medalion, stan�at de aur.

- Uite-�i sigiliul, P�rinte. - Da, da, da.

Asta e locul comorii ?

Da.

Atunci aici sunt punctele �i liniile �i urmele de pa�i ?

- �tii ce �nseamn� asta ? - Oh, da.

Oh, atunci nu am venit �n zadar.

Oh, dac� ai �ti c��i mon�tri, mi-au vrut s�ngele, pentru a m� for�a s� le dau harta.

Au �ncercat s�-l fure de la mine, �i au murit pentru c� au �ncercat asta.

Sute �i mii de km de drumuri prin p�duri...

Ai ucis pentru asta ?

Pentru a-mi ap�ra via�a. A fost ori eu, ori ei.

"Ei" ? Au fost mai mul�i de unul ?

Moartea e �nscris� pe asta.

Oh, desigur, ca un om al Domnului, nu ai dreptul s� crezi �n supersti�ii ascunse ?

Nu, nu, nu.

Dar apreciez, valorile vie�ii umane, mai presus de toate...

De aur, de jad �i de toate smaraldele care sunt �nscrise aici.

- Sunt �nscrise acolo ? - Oh, da.

Smaraldele dinspre Sud, din �ar� Inca�ilor...

Jaduri, cufere de aur...

Zei... Sunt toate inventare ale comorii.

Dar, nu voi traduce, cum s� ajungi �n locul �la.

Pentru numele lui Dumnezeu, de ce ?

Nu cer s� o face�i pe gratis.

E o comoar� pentru parohia dvs, �n ea. Pute�i construi o �coal� cu ea.

G�ndi�i-v� la binele pe care-l pute�i face.

�i la r�u.

Con�tiin�a �mi spune c�, dac� te ajut s� g�se�ti comoara, ar fi �n numele raului...

�i nu �n numele Domnului, a�a cum ai spus tu.

Au murit deja o mul�ime de oameni.

Ai familie ?

Un copil. So�ia mea a murit.

- Cum a murit ? - De febr� junglei.

�n timp ce tu c�utai asta ?

- Da, dar febra �i love�te pe mul�i �i... - �tiu, �tiu.

�i refuz s�-�i mai �ncarc con�tiin�� a ta sau a mea.

Nu voi traduce asta.

E timpul pentru rug�ciunea �ngerilor. Un

prieten bun m-a invitat la cin� �n seara asta.

�tiu c� �i tu vei fi binevenit.

De ce ai �ndr�znit s� vii aici ?

Ai spus c� tu nu vei veni la mine. A�a c�, am venit eu la tine.

Trebuie s� g�sim un alt loc de �nt�lnire.

Plec �n seara asta.

Nu te va l�sa s� pleci. Va pune s� fii urm�rit �i te va prinde.

Te vor marca cu un fier �ncins, s� fii un exemplu pentru ceilal�i.

Inten�ionez s� dau alt exemplu, s� scap f�r� s� fiu prins.

�i cu mine cum r�m�ne ? Ce se va �nt�mpla cu tot ce am putea avea �mpreun� ?

Cu un titlu al meu, am putea avea orice.

Deci de asta pleci ? S� de�ii un titlu ?

Dar dac� tat�l meu �i pierde titlul, �i mi-l pierd �i eu pe al meu.

Nu voi mai fi Contesa.

Nu sunt interesat de titlu. Vreau doar s� am dreptul s� m� c�s�toresc cu tine.

De asta, tu, trebuie s� m� a�tep�i.

Marie, dute la oaspe�ii no�tri.

Vino cu mine.

Adu o lantern�.

Pune-o acolo.

Ai v�zut noul spectacol Englezesc numit "pugilism" (box)?

Desigur c� nu. S-a �inut recent �n fa�a unui grup de arisotcrati.

Unii din noi am luat, ni�te lec�ii.

Eu am fost considerat cel mai talentat.

Inten�ionez, s� te �nv�� o lec�ie acum, Jean-Paul ! E�ti temperamental...

�i intetionezi s� faci probleme, toat� via�a ta.

Te-ai luptat vreodat� cu pumnii ?

Da.

Vreau s� spun nu luptele brute din grajduri �i de pe c�mpuri.

Vreau s� spun dup� regulile, oficiale ale boxului.

- Nu. - Atunci, d�-�i jos haina.

Antrenamentul t�u e pe cale s� �nceap�.

Prima lec�ie:

S� nu fii luat niciodat� prin suprindere.

Spunea-i c� esit un St. Malo, ei ?

M� �n�epi pe la spate, ei ?

Edouard !

Edouard !

Ce naiba se petrece ?

Fontaine !

Sparge �ncuietoarea !

Opri�i-v�, M�ria ta !

Pentru numele lui Dumnezeu ! Opri�i-v� !

Ia un cal �i adu repede un doctor.

Fontaine, du-l �n casa ta.

- E�ti str�in aici. - Da, d-na.

Vin de dincolo de ape. Din �inutul s�lbaticilor.

Dute la oaspe�ii no�tri. Repede, Marie, te rog.

Trebuie s� fi primit mesajul t�u.

Vine.

�i a fost urm�rit ?

Da ! I-ai cerut s� se �nt�lneasc� cu tine aici ?

Atunci, te voi l�sa singur.

Mi s-a spus c�, dori�i s� m� ajuta�i.

Da, dac� ai curaj �i dac� nu �i-e team� c� vei fi prins �s pedepsit.

Ce am de pierdut ? Via�a mea ? C�t valoreaz� ?

�tiu, �tiu, am v�zut. De asta ��i vorbesc.

Voi pleca din port, m�ine diminea��.

- �ncotro ? - C�tre America Latin�.

Exist� o comoar� at�t de m�rea��, c� ai putea s� cumperi Regatul Fran�ei cu ea.

Ce... nu �n�eleg. Propui s� c�ut�m aceast� comoar� �mpreun� ?

- Da �i s� io �mp�r�im �mpreun�. - De ce ?

Pentru c�, P�rintele Benoit, a refuzat s�

traduc� harta comorii, dac� nu te iau cu mine.

A spus c�, vei folosi comoar� pentru o cauz� nobil�.

Da, a� putea.

Dac� parohul are �ncredere, am �i eu �ncredere.

Ce barca ? C�nd ? Cum ?

"Steaua Tropicelui", �n port. Maine diminea��.

Voi fi acolo.

- Ai ceva de m�rturisit, fiule ? - Nu, P�rinte, eu...

Trebuie s� te felicit, Francois.

E�ti un om neasemuit, care nu are nimic pe con�tiin��.

Nu pot pleca cu tine. L-au �ntemni�at pe bunicul meu.

Deci... ce po�i face �n privin�a asta ?

Nu �tiu. Trebuie s� r�m�n, s� v�d cu ce-l pot ajuta.

Dac� r�m�i aici, te vor prinde �i te vor sp�nzura.

Ce �anse are un sclav, s� ajute pe cineva ?

Are dreptate.

Asta am primit �n schimb, pentru c� am �ncercat s� evadez.

�mi pare r�u, nu pot pleca �i s�-l p�r�sesc.

Adio �i mult noroc.

Eu sunt ! Britanicul, pescarul !

Am reu�it s� p�trund �n �nchisoare, Jean-Paul, �i l-am v�zut.

Mi-a spus s�-�i transmit asta, dac� nu �ncerci

s� scapi, te vor sp�nzura pentru c� ai �ncercat.

- Da, continu�. - Mi-a spus c�-l vei ajuta cel mai bine...

Dac� m�ine diminea��, vei traversa marea, c�ut�nd dup� comoara.

Aurul, va deschide orice u��...

�i timpul va trece mai u�or, c�nd vei fi b�tr�n ca el.

"Steaua Tropicelui" ?

1.000 de livre recompensa, pentru informa�ii care pot duce la arestarea...

Lui Jean-Paul, sclav servitor.

C�utat pentru �nc�lcarea servitu�ii �i �ncercarea de asasinat a st�p�nului s�u...

Marchizul de St. Malo.

"Corabia cea bun� "Steaua Tropicelui" a navigat �nspre

Sud c�tre Azore, cu v�nturi �i curen�i favorabili."

"Apoi au c�l�torit �nspre Vest c�tre, America Latin�."

"Timp de 30 de zile, nu am v�zut uscat, ori vreo alt� corabie."

"P�n� c�nd �n cele din urm�, am ajuns pe o Coast�

mic� cunoscut� sub numele de Guatemala..."

"... �i ultimul port cunoscut pe care l-am v�zut, pe Rio Dulce..."

"... A fost punctul de pornire, pentru interiorul acestui p�m�nt fabulos."

Ascult�-m� bine, b�iete. Dup� ce acost�m la mal

s� nu sufli o vorb� despre "Condorul Auriu"...

Nicio vorb� despre harta noastr�.

Nu �n�eleg ! Trebuie s� se fi �nt�mplat un lucru �ngrozitor. Acelea sunt sicrie.

"Am aflat c�, febra a lovit s�tul de pe golfule�."

"Dar am mai aflat �i c� mai sunt �i alte dezastre �ngrozitoare �n aceast� �ar�."

"Nu a fost greu s� g�sim doi oameni..."

"... Care s� �ndr�zneasc� s� ne duc� pe jungla raului."

"Dar �i ei doi au auzit de tragedia care a lovit Antigua, destina�ia noastr�."

"locul pe care l-a l�sat, MacDougal, cu multe luni �n urm�."

"Au fost de acord s� ne duc� p�n� �n

apropiere de Rio Dulce, dar nu mai departe."

"De acolo, va trebui s� mergem pe uscat, singuri."

"A venit �i ziua c�nd a trebuit s� ajungem la pere�ii, care odat� au fost Antigua."

"�i am aflat c� rapoartele sunt adev�rate."

"Un cutremur tragic, a distrus locul din temelii."

Asta a fost casa mea.

Fiica mea !

"Am �nceput s� c�ut�m prin ora�ul pustiu, pentru a g�si supravie�uitori."

"Am v�zut un om."

Unde e Clara MacDougal ?

"A fost orbit de catastrof�..."

"... �i �i-a pierdut min�ile."

"Am �nt�lnit o femeie, care a v�zut-o pe fiica

lui �ntr-o zon� bun� a ora�ului �n ruine."

"Acum, vor r�sp�ndi ve�tile despre sosirea noastr�."

- Unde e Clara MacDougal ? - Acolo.

A sosit tat�l dvs !

Clar� ! Clar� !

Clar� !

Asta a fost singurul ei ad�post.

Ea e Clara a mea.

Oh, draga mea !

Am crezut c� e�ti moart�. Ce �i s-a �nt�mplat aici ?

La o s�pt�m�n� dup� plecarea ta, a venit primul cutremur...

Iar muntele s-a rupt, �i apa a cobor�t.

Mii dintre noi au fost uci�i, sau s-au �necat.

útia sunt singurii care au mai r�mas �n via��.

- �i tu ? - Mai conteaz� ?

Nu e singurul lucru care conteaz�...

Scris �n pergamentul �la, pe care-l por�i cu tine de 10 ani ?

Nu de asta mama mea a murit ?

�i dac� m-ai fi g�sit �i pe mine m�ine moart�,

nu ai continua drumul spre �ara din interior ?

Oh, acum e diferit, Clara. L-am g�sit pe Preot.

C�nd pornim spre �inuturile muntoase ! C�nd, m�ine ?

Vom �ncepe din nou �i vom da din nou gre�.

�i apoi vei g�si alt� traducere, �i vei pleca din nou.

�i de data asta m� voi ruga, s� mor.

Cine e el ?

E �mpreun� cu mine �n asta.

Jos !

Nu trage. Orice ai face, nu trage.

Daruri ! Daruri !

Daruri ! Daruri ! Daruri !

Ridic�-te sus, cu m�inile �n aer, sau suntem mor�i.

Ridic�-�i u�urel arma...

�i s� mergem.

- �i cum r�m�ne uc omul nostru mort ? - �i cu Clara cum r�m�ne ?

Nu privi �napoi. Dac� vor sim�i fric�, vor trage.

Au tras din nou.

Nu privi �napoi. Nu privi �napoi ! Continu� !

�la e idolul ascuns.

Iar asta e fa�a lui ur�t�, desenat� pe aceast� hart�.

�n urm� cu 10 ani l-am g�sit aici.

A�a c� mi-a dat �ncredere, mi-a oferit puterea de a merge mai departe.

De fiecare dat�, m-a f�cut s� o iau de la cap�t.

Sud, Est, nord...

Nimic.

Iar P�rintele Benoit, a spus c� asta de aici, duce undeva, �nspre Vest.

Fiecare zi, a acestei c�l�torii, marcat� cu un semn, toate duc la asta.

�arpele de Piatr�. Vei vedea col�ii lui

�ndrepta�i �nspre acest loc. Cheia la toate.

Marele Lac Albastru. �inutul Maya�.

�inutul Maya� ! �i doi oameni sunt deja mor�i.

Desenul t�u spune, care e urm�torul ?

"La ivirea zorilor am �nceput s� ne mi�c�m �nspre

Vest, �n c�utarea cheii spre �inutul Maya�..."

"... �arpele de Piatr�."

"Timp de 5 zile, am cutreierat. Dinspre jungl�, �nspre �inuturile munotoase."

"C�ut�nd dup� semn �i neg�sind nimic �n afar� de s�lb�ticie. Nici m�car un semn."

"Nimic."

Ceva a mers prost.

Foarte prost.

Hart� a avut dreptate, p�n� acum.

Fiecare zi a acestei c�l�torii, e un semn.

A fost u�or s� rat�m, Zeul �arpe. Poate ar fi

mai bine s� ne �ntoarcem s� c�ut�m dup� el.

S� c�ut�m peste tot ?

Am c�utat dup� g�te de aur, �n urm� cu 10 ani.

Aceste dealuri au mult� speran�� �n ele.

Nu mic� mi-e mirarea c�, comoar� nu a fost g�sit� niciodat�.

Pentru pierderea unei potcoave, s-a pierdut un Regat. (Proverb Medieval Englezesc.)

A�a am pierdut �i noi pentru un �arpe.

Am vrut s� cump�r un castel �n �inuturile

muntoase. �i patru lacuri s� scuipi �n ele...

Depinde de b�taia v�ntului. 1.000 de vite.

10.000 oi hr�nindu-se din iarb� verde �i stufoas�

�i ni�te oameni care s� le supravegheze.

Ah, erau odat� Regi, �n �inuturile munotase ale Sco�iei.

C�t despre mine, am vrut s� devin Regele Dougal al treilea.

�i s� o fac pe Clara, Prin�es�.

Prin�esa Clara, �nt�i.

Iar tu, cu toat� puterea �i gloria �i cu tot ce ai putea s�-�i cumperi...

Ai putea deveni �i Regele Fran�ei.

Am putea fi Regi.

Nu am crezut niciodat� c� un vis ar putea disp�rea at�t de u�or.

Sunt extenuat ! Terminat !

Voi �ngropa asta at�t de ad�nc, c� nimeni altcineva s� nu mai �ndure at�ta suferin��.

Dami-o mie ! Nu renun� !

Nu am venit at�t de departe, s� e�uez.

Tu �i Clara g�si�i un loc s� v� ad�posti�i �i face�i tab�r�.

Eu m� voi �ntoarce singur �napoi s� caut dup� Zeul �arpe.

Da, iar �ntr-o saptaman eu voi merge s� caut dup� scheletul t�u...

Iar Clara va veni s� caute dup� al meu...

�i apoi...

Dac� nu ajung �napoi aici �ntr-o s�pt�m�n�...

Po�i p�r�si Coast�, f�r� mine.

Adio.

Dac� nu exist� nimic acolo, ��i mul�umesc c� �i-ai �mp�rt�it speran�ele cu mine.

Te vom a�tepta, b�iete.

Pentru prima dat�, de c�nd am fost doar un copil, renun�a.

Dar tu nu-l vei l�sa, din cauza acelui Condor Auriu desenat pe harta aia.

E un vultur care i-a scos cu ghearele inima din piept...

�i i-a luat toat� iubirea �i decen�a, pe care o mai avea �n el.

Doar p�n� �n urm� cu c�teva clipe, p�n� c�nd a devenit din nou, tat�l meu.

Dac� decid s�-mi sacrific via�a pentru a c�uta ceva, e propria mea via��.

E�ti nebun, la fel de nebun cum era el.

Nu am auzit altceva �n afar� de comoar�, de c�nd m� �tiu.

Las-o s�-�i fr�ng� �ie inima dac� vrei, dar las�-l pe tat�l meu, s� plece !

Nu sunt nici nebun, nici v�n�tor de comori !

Am un �el, da ! �i am nevoie de aur s�-l �ndeplinesc.

Dac� am dreptate sau nu �mi afecteaz� numai mie via�a, ci �i via�a altora !

Asta e �elul meu. Nu �ns�i comoara.

Dac� ai fi c�utat s� te �mprietene�ti cu mine

de c�nd am ajuns aici, �i-a� fi spus asta.

Jean-Paul ! Clar� !

Veni�i ! Veni�i repede !

L-am g�sit b�iete.

�inutul Maya�.

Marele "R�u Albastru".

Desenul de pe harta e adev�rat.

Tribul Kitchee.

Descenden�i Maya�i. Vom merge �n satul lor.

Condorul Auriu, ar putea face s� conteze, dac� tr�im sau murim �n zilele astea.

Hai s� mergem, s� afl�m.

O vom l�sa pe Clara aici, p�n� c�nd suntem siguri.

Dac� v� ucid pe am�ndoi, c�t crede�i c� voi mai tr�i eu ? Vin cu voi.

Ne iau drept Zei.

C�petenia, ne va duce p�n� �n apropierea ruinelor Condorului Auriu, �n Tikal.

A spus c�, poporului i-a fost interzis accesul �n ruine timp de dou� secole.

A spus c�, ne poate duce p�n� �n apropierea limetelor antice, nu mai departe.

Dar desigur, noi fiind Zei, e totul diferit.

"Au urmat dou� zile de s�rb�toare �i cadouri."

"Apoi, c�petenia ne-a l�sat s� plec�m �ntr-o c�l�torie de �ase zile..."

"... Timp �n care ne-am rugat s� ne duc� la locul comorii."

"Locul unde se afla Condorul Auriu."

Acolo s�l�luie�te, draga mea.

Dup� zece ani lungi de am�r�ciune, acolo s�l�luie�te.

Dac� ni se �nt�mpl� ceva, ace�ti oameni care

ne sunt prieteni te vor duce �napoi pe Coast�.

�i dac� chiar se �nt�mpl� ceva...

Iart�-m� pentru toate relele ce �i le-am f�cut, c� acest moment s� se adevereasc�.

Iar tu, m� vei ierta pe mine ?

Sigur c� te-a� ierta.

Tu �ine tor�ele. Eu le voi aprinde.

Craniul.

E �n desen.

Comoara s�l�luie�te �n spatele lui.

Pare c� e un cutremur.

Vino, s� g�sim comoara, dac� e vreo comoar�.

Vom afla �n cur�nd.

B�iete, dac� ai �ti prin ce am trecut, ca s�

tr�iesc aceast� clip� ! Iar acum am g�sit-o !

Am g�sit-o !

Uit�-te �n spatele t�u, b�iete. E altarul suprem.

E greu ca inima unei madlene.

Aur plin, cu ochi de smarald.

Asta va fi dus� la �coal� Preotului, pentru a vindeca.

Prive�te !

Mai multe smaralde.

Ia-le, b�iete.

Oamenii c�rora le-au apar�inut, s-au transformat �n praf. Nu le mai pas� de ele.

Ia tot ce po�i c�ra, b�iete.

S� plec�m de aici !

L-am ratat ! P�streaz-o pe a ta.

Dac� ne arunc�m am�ndoi tor�ele �n acela�i timp, putem sc�pa de el.

Salveaz�-te b�iete, sunt r�nit destul de r�u.

Te voi scoate afar�. Merg s� aduc ajutoare.

Clar� ! Adu o tor�� !

E vorba de tat�l t�u !

- E r�nit, vom avea nevoie de ajutor. - Indienii nu vor trece de semn.

Voi ajuta eu.

Tor�a.

E acolo jos.

- Unde e�ti r�nit ? - La um�rul drept.

Arunc� jos liana.

- Ne po�i ajuta pu�in ? - �n regul�.

Am un picior bun.

Trage de liana.

E un �arpe ! Gr�bi�i-v� !

- Po�i s� te �ii ? - Da.

�ncearc�, acum.

Rezist� !

Maceta, repede !

Unde a� fi fost ?

Ai fi fost �n multe locuri, dac� nu erau b�tina�ii.

Te-au adus aici, iar vraciul lor, �ncearc� s� te vindece de ore �ntregi.

Nu simt nicio durere.

Nu am capul spart ?

- Sau am visat ? - E spart tata.

Dar vraciul, �i-a dat un medicament anestezic, ca s� nu te sim�i r�u.

Ace�tia sunt ni�te oameni cu o inim� bun�.

Ne-ai l�sat pe mine �i pe Clara, pe m�ini bune.

Am f�cut o clatorie lung� �mpreun�. Nu puteam s�

te las a�a, nefiind nici �n stare s� te mi�ti.

Ai auzit, draga mea ?

Pre�ul acestei c�l�torii, a fost c� am g�sit aur �i smaralde.

Clar� !

Intr�.

Ei bine... care e cuv�ntul pentru harem �n limba Kitchee ?

Nu-mi trece prin minte acum.

Ai observat fericirea acestor oameni ?

Ai v�zut bun�tatea �i prietenia lor ?

�nseamn� teren de f�nea�a, deasupra lacului, vite bune �i oi l�noase.

Asta-�i aminte�te de ceva ?

Nu, nu am cunoscut niciodat� un loc ca asta.

Atunci ��i spun un lucru:

E tot ce-i lipse�te unui Castel.

Tu ai de g�nd s� devii Rege, iar Clara Prin�es�.

Iar Clara, va dori s� devin� o Prin�es�.

�i �n timp ce st�team �ntins aici, am decis s� devin �i eu un Rege.

�i cu Castelul cum r�m�ne ?

Cu ce ofer� Castelul mai multe dec�t aici ?

Vorbe�ti de parc� te-ai g�ndi s� r�m�i aici.

Da. A�a c� voi r�m�ne aici...

- Pentru tot restul vie�ii mele. - �i cu comoara cum r�m�ne ?

�tii, e ciudat, dar nu am mai c�utat-o, de atunci.

Poate c� asta e tot entuziasmul, dup� care am c�utat at�t de mult.

Poate c� a fost dup� cum a spus Clara.

Poate c� Condorul �i-a �nfipt ghearele �n mine tot timpul...

�i a trebuit s�-l g�sesc, s� scap de el.

A�a c�, po�i s� pleci, oric�nd e�ti preg�tit, b�iete.

�i dac� dore�ti, s� folose�ti partea mea de comoar�, e a ta.

Nu voi avea nevoie de ea aici.

Clara e de acord cu toate astea ?

Se pare c�-�i spune rug�ciunile de 10 ani...

Iar asta e r�spunsul la toate.

Tata mi-a spus de, decizia ta.

- C�nd vei pleca ? - Maine.

Am vorbit deja cu c�petenia.

Aranjamentele au fost f�cute �i m� vor duce p�n� la Coasta.

Presupun c� nu te-ai g�ndit niciodat� s� r�m�i aici ?

Nu am venit aici, cu un vis c� al tat�lui t�u, Clara.

Am venit, pentru c� am ni�te obliga�ii pe care trebuie, s� le �ndeplinesc.

�i e tezaurul vie�ii mele.

�tii ce am discutat �n ziua c�nd am descoperit lacul ?

Da.

�i fata ?

�tiu.

�mi va fi dor de tine.

Poate c� �i �ie-�i va fi dor de noi.

Nu-�i pot spune adio.

Nici eu.

"Au trecut din nou �apte luni p�n� c�nd am putut s� v�d din nou ��rmurile Fran�ei.

Am venit direct la Paris, c�ut�ndu-l pe singurul om...

Care m-ar putea ajuta, Raoul Dondel."

Raoul Dondel Finan�e.

- Bun� diminea�a, d-nule. - Bun� diminea�a, cine a�teapt� ?

D-nul Marchiz de St. Malo, d-nule. Inisista s� v� vad� de �ndat�.

Da, el crede c� poate avea primi crucea Ordinului di St. Louis.

Eu nu cred asta �i i-am spus �i Regelui. Cine altcineva ?

Colonelul Earl Lefo.

- El vrea s� fie numit... - �tiu, �tiu.

Parisul e plin de Colonei, care vor s� devin� brig�zi.

�i episcopi care vor s� devin� arhiepiscopi. Cine altcineva ?

Un Francez obsinuit, d-nule.

Un cutreierator, a�a pare, care are o poveste care v� poate interesa.

Spune-i s�-�i imparteaseasca pove�tile �n alt� parte. Nu am timp de pierdut.

�mi cer scuze, d-nule. I-am spus s� plece, dar a r�s de mine.

Mi-a spus... mi-a spus s� v� dau asta, d-nule.

O vizit� interesant�.

Ceilal�i pot s� a�tepte.

Spune-i acestui cutreierator, s� vin� cu povestea lui.

Desigur, d-nule.

��i ofer cinci minute. Nu am prea mult timp de pierdut.

A�a am auzit �i eu. De asta am venit la dvs.

Complimentele m� fac s�-mi pierd timpul. Chiar �i din partea Prin�ilor.

Am auzit c� ave�i influen��, nu doar �n Paris, ci �i la Curtea dinVersailles.

- Nu voi nega asta. - Pute�i cump�ra titluri �i gra�ieri...

S�-i reda�i via�a unui b�rbat, sau s�-i distruge�i dusmanmii.

Treci la subiect.

�l �ti�i pe Marchizul de St. Malo, din Normandia ?

Da, joac� la pia�a valorilor.

E unchiul meu �i du�manul meu.

Nu ai putut alege altul mai dur.

Are mare putere printre aristocra�ii din Nord.

E de asemenea �i un uzurpator. Titlul lui �i

propriet��ile sunt mo�tenirea mea de drept...

De la Paul Marchiz de St. Malo, acum decedat.

L-am cunoscut pe Paul. Deci...

Ce dore�ti de la mine ?

Un Castel �i un titlu, �i drepturile mele confirmate prin lege.

Nu mi-a� pierde timpul �n fa�a unui tribunal, pentru o problem� at�t de simpl�.

De ce ai venit la mine ?

Nu e at�t de simplu. Nu a fost dovedit niciodat� c� tat�l meu a fost c�s�torit.

- Atunci de crezi �n drepturile ironiei ? - Cred c� pot fi g�site dovezi.

Dar asta nu e tot.

Mai sunt c�utat �i de g�rzile Regelui, pentru un asalt

asupra Marchizului meu, c�nd am fost sclavul lui.

- Un afront de sp�nzur�toare ! - Am �tiut asta atunci.

E�ti un b�ie�el. E�ti exact ca tat�l t�u.

Am mai auzit asta �i �nainte.

A�eaz�-te.

Ai cerut doar s� ai un titlu �i propriet��i la care nu ai drepturi legale ?

�i pentru a fi iertat de Majestatea sa, pentru un afront de sp�nzur�toare.

Da, asta e tot.

Modest� cerere.

Dac� crede�i c� e peste puyterile dvs...

Stai pe scaun.

Dovezile poate c� sunt greu de g�sit...

Dar documentele...

Te vor costa mai mult, cred, dec�t �i-ai putea permite tu.

Sunt de ajuns acolo ?

- Care e numele t�u ? - Jean-Paul.

Ei bine, Jean-Paul, ar trebui s�-�i spun c� exist� o regul�,

pe care a� considera-o ca fiind o pierdere a timpului meu.

Dar �mi cam place de tine.

Poate pentru c� ai voiciune.

Poate pentru c� nu ai un nume, dar asta nu te face s� fii m�ndru de asta.

Nu v�d niciun motiv de care s�-mi fie ru�ine de asta.

Dac� ar fi vorba de ru�ine, eu Raoul Dondel,

a� fi murit �nainte s� devin o toan�.

Nu l-am cunoscut niciodat� pe tat�l meu.

Am luat numele de Dondel, pentru c� a fost scurt �i s� nu pierd timpul nim�nui.

Dondel.�i pentru c� suntem �n aceea�i barc�, te voi ajuta.

M� �nc�nt� s� mi se spun� c� sunt nebun, c�nd nu m� cost� nimic.

Ceea ce-mi aminte�te c�, onorariul meu va fi de 100.000 de franci.

E de succes.

Voi pl�ti de dou� ori mai mult, dec�t a�i cerut.

Glume�ti cu mine, d-nule ? C�nd am spus un pre�, m� voi �ine de el.

Acum... am nevoie de detalii.

Tat�l t�u a fost, Paul, Marchiz de St. Malo.

- Cine a fost mama ta ? - Louise Champlain.

Unde ai fost n�scut ?

�ntr-o corabie care se �ndrepta spre Indii. Tat�l meu, a dus-o pe mama mea, acolo.

- F�r� s� fie c�s�tori�i ? - A�a se spune.

Asta va fi destul de greu, Jean-Paul.

Poate c� va fi prea greu �i pentru mine.

Inamicul t�u, are legea de partea lui...

Dar asta nu ar conta prea mult, dac� nu ar avea puterea asupra lui.

M� �n�elegi ?

Am avut dfe-a face cu mul�i de genul lui.

Aristocra�ii, vor fi buzurosi s�-i sprijine lui cazul, mai mult dec�t pe al t�u.

�ntoarce-te �ntr-o lun�.

P�strez eu astea.

Vor fi mai �n siguran�� la mine.

Nu ai �ncredere �n mine ?

Se pare c� nu am alt� alternativ�, din moment ce mi-am pus via�a �n m�inile tale.

Ai mult� am�r�ciune, pe umeri.

Dar, m�car vreau s� am bani, s�-mi pl�tesc datoriile.

- Cat ? - 10.000 de livre.

�ine-�i ochii deschi�i �i gura �nchis�.

Timpul t�u a expirat. Ie�i afar�.

Omul pe care-l c�uta�i, d-nule, e acolo.

Oh, mul�umesc, d-nule.

Am f�cut un festin pentru dvs, cu mul�i ani �n urm�.

Odat�, munca mea a fost cea mai bun�, din toat� Fran�a.

- Poate c� a�i putea repara asta. - Nu am unelte...

Nici banc de lucru...

Nici camera de �mp�r�it.

Dar dac� a�i fi liber ?

Jean-Paul !

De data asta vorbesc despre pistolul dvs.

Nu am venit �napoi s�rac.

�ntinde�i m�na �nainte, s� pute�i vedea.

Banii �tia v� vor asigura eliberarea, dac� mie mi se �nt�mpl� ceva.

�nc� te mai ascunzi de Marchiz ?

Sper, c�-mi voi recupera �napoi libertatea �ntr-o lun�.

Atunci voi a�tepta aici dup� tine.

Nu ve�i mai rezista at�t, dac� nu ie�i�i acum.

A trecut prea mult timp.

Dac�-mi cump�r acum libertatea, vor crede c� e�ti tu, cel de la care am primit banii.

�ntr-o zi, �mi voi r�scump�ra gre�eala, pentru

toate clipele pe care vi le-a�i petrecut aici.

Pleac�.

Dac� ave�i nevoie de ajutor, trimite�i-mi vorba la Longley Dupre...

La "Semnul Lebedei", acolo voi fi eu.

A�i f�cut un pistol bun pentru mine, armurierule,

�mi pare r�u c� nu l-a�i putut mandata.

Da, fiule, te pot ajuta cu ceva ?

V-am adus un cadou pentru parohie.

Jean-Paul !

Mi s-a r�spuns la rug�ciuni. Am crezut c� te-ai pierdut.

Uite-�i �nv���celul, P�rinte.

E un lucru p�g�n, dar poate �ntr-o zi va aduce �nv���turi copiilor din Fran�a.

�i desenul Maya�.

Sco�ianul nu a mai avut nevoie de el ! E bine ?

�i fericit. A crezut c�-i va aduce un Castel �n Sco�ia...

Dar a r�mas pe un lac albastru, pe alte �inuturi muntoase.

Va fi �ndelung amintit aici, iar asta din fa�a

noastr� va fi o binecuv�ntare pentru copii no�tri.

D-nilor, regret c� iubita mea so�ie...

Nu a tr�it �ndeajuns, s� se bucure de acest moment fericit.

�nchin �n memoria ei.

Timp de cinci secole, potirul acesta de aur...

A servit la c�s�toria b�tina�ilor �i ca model.

Iar acum, cei din urm� �i linia lung� �i iubita...

I-a f�cut un cadou, t�n�rului meu prieten...

Celui de fa��, Contele de Bayeux.

Fie ca aceast� unire s� v� audca, pl�cere �i bucurie.

Francois, informeaz-o pe d-soara Contesa ca oaspe�ii o a�teapt� �n salon.

Asta e cea mai important� noapte din via�a noastr�.

- Nu ar trebui s� ne pierdem timpul cu... - �mi cer scuze, d-soara Contesa.

- Ce cau�i aici ? - A� dori s� vorbesc ceva cu dvs.

A intervenit ceva. Vre�i s� m� a�tepta�i aici ?

Jean-Paul !

Am pl�nuit acest moment, aproape doi ani.

- Tat�l meu, a spus c� e�ti mort. - Las�-l s� mai cread� asta, �nc� o lun�.

Nu a existat nicio vorb� depre tine. - Nu am �tiut nimic despre tine.

Nu am putut s�-�i trimit de nic�ieri.

Nici de pe marile �ntinse, ori de pe r�urile tropicale...

Cu siguran��, nici de pe d�r�m�turile, m�re�ului ora� Antigua...

Nici din junglele, care se �ntind de acolo, p�n� �n �inutul Maya�.

Jungle ? �inutul Maya� ? Unde sunt toate locurile astea ?

�n Guatemala. Aproape la jum�tate de lume de aici.

Ce ai f�cut �n toate aceste locuri fantastice ?

Am c�utat dup� comoara mea. Dar am g�sit-o �i m-am �ntors cu ea.

�ntr-o lun� toate aceste propriet��i, parcele �i

titluri ale Marchizului de St. Malo, vor fi ale mele.

Va dura o lun�. P�n� atunci, las�-l pe tat�l t�u s� se bucure de titlu.

Iar eu nu voi mai fi Contesa ?

Vei fi o Marchiz�. So�ia mea.

�i-am adus un cadou de nunt�.

Smaralde !

- Ce e asta ? - Sunt mai multe ! Mult mai multe !

R�scump�rarea unui Rege !

Las�-m� pe mine.

Jean-Paul...

Dac� vei avea titlul tat�lui meu, exist� vreo

cale prin care s� mi-l p�strez pe al meu ?

Am fost o Contes�, toat� via�a mea.

Nu vreau s� fiu nimeni.

�i-am, mai spus. Vei fi so�ia mea, o Marchiz�.

Da, desigur.

Ne-am �n�eles ?

Jean-Paul, vine cineva.

M� voi �ntoarce.

Nu, voi trimite dup� tine, c�nd va fi sigur.

- Unde pot s� dau de tine ? - La "Semnul Lebedei"...

Sub numele de Longley Dupre.

- M� cau�i pe mine, Francois ? - Da, d-na Contesa.

- Tat�l dvs, a cerut s� p�r�si�i, mo�ia. - De unde ai �tiut c� sunt aici ?

D-nul Conte a fost �ngrijorat �i...

"Semnul Lebedei."

A sc�pat ! Pune�i m�na pe el !

Las� jos h��urile �i ridic�-�i m�inile.

Jean-Paul.

Am oferit mit� s� scap de aici. Mi-au dat doar dou� minute.

- Te-ai eliberat ! - Cu banii pe care mi i-au dat.

Dup� 30 de zile, s� aflu ce �i-au f�cut. Pot s� te ajut cu ceva fiule ?

Voi merge la proces Vineri �i voi fi g�sit vinovat.

�i nu voi s� neg acuza�iile Marchizului. Sunt adev�rate.

Am �ncercat s�-l atac �i sunt un sclav evadat �i nu am cum s� m� ap�r.

Exist� un singur om �n toat� Fran�a, care m-ar putea ajuta acum.

- Crezi c� po�i da de el ? M� vor sp�nzura. - Unde e ? Unde se afla ?

Raoul Dondel, se afla �n Paris.

Voi lua diligen�a de la noapte. Voi da de el !

Spune-i ce s-a �nt�mplat. Spune-i c� am nevoie de

ajutorul lui acum, repede, voi fi lipsit de ajutor.

Domnul fie cu tine.

Uita�i-ne aici.

Tribunalul Majest��ii sale, din districtul Granville din Manche...

�ncepe sesiunea.

Am auzit dovezile...

�i am remarcat c� acuzatul, nu a avut nicio

obiec�ie �n acuza�iile aduse, �mpotriva lui.

�n absen�a acestor obiec�ii...

Nu v�d alt� clauza dec�t, s�-l g�sesc pe acuzat vinovat.

Oricum, Curtea se va �ntruni, c�nd voi da sentin�a final�.

A� dori s� vorbesc ceva cu prizonierul. E nepotul meu.

�n regul�, v� voi l�sa pu�in singuri.

L-ai v�zut pe Dondel ?

Da. Dup� dou� zile de c�utare prin tot Parisul, l-am g�sit...

�n propria lui cas�. Fiule, a spus c� nu cunoa�te, niciun Jean-Paul !

A negat �i c� a auzit vreodat� de tine.

Trebuia s�-mi fi dat seama. Are smaraldele �i

nimic nu poate s� dovedeasc� c� nu-i apar�in.

Am ajuns la un verdict.

Verdictul e: vinovat !

Prizonierul are ceva de spus, �n ap�rarea s�...

�nainte ca Curtea s�-�i spun� sentin�a ?

Nu am nimic s� spun, �n ap�rarea mea, �n�l�imea ta...

Sunt vinovat de acuzele, aduse.

�i dac� a� da via�a �napoi, a� fi vinovat de acela�i delict.

�i din nou voi fi preg�tit s� fiu sp�nzurat pentru asta !

Las�-l s� vorbeasc�. κi va asigura moartea.

Acuza�iile c� eu sunt sclav �i tentativ� de atac asupra st�p�nului meu...

Nu conteaz�, pentru c� st�p�nul meu, merit� acea b�taie.

Legea spune c�, trebuie s� fiu sp�nzurat pentru asta.

Dac� legea nu e oarb�, pentru cei care sunt sclavi...

Ar fi limpede c� barbari c� Marchizul, nu ar trebui s� le

fie permis, s� aib� proprietate personal� fiin�e umane...

�i s� fie folosi�i ca victime, ale brutalit��ii lor.

Din to�i sclavii biciui�i din proprietatea lui, eu singur am

avut curajul s�-l �nfrunt, pentru c� avem acela�i s�nge...

�i pentru c� am suferit, o nedreptate din m�inile lui.

�i e vorba de o nedreptate, care nu �l intereseaz� pe, �n�l�imea ta.

Dar mul�i al�ii au suferit, la fel de mult ca mine, sau mai mult...

Pentru c� li s-a rupt sufletul �i spiritul, f�r�

vreo speran�� sau vreun drept �n fa�a legii.

�n�l�imea ta, obiectez !

Un om care �nfrunta sp�nzur�toarea, are privilegiul de a vorbi.

Mul�umesc, �n�l�imea ta.

Nu am niciun regret �n fa�a acestui Tribunal. Am un proces corect.

�n�l�imea ta, doar �i face datoria.

Ajut doar pentru a ajunge la sp�nzur�toare, put�nd

s� m� gr�besc la condamnarea acestei nedrept��i.

�i c� ziua aceea va veni �i c� Francezii indiferent de ce se va isca...

Vor fi ambii egali �i liberi, fiecare av�nd drepturi asupra propriei persoane...

Munca lor, expresia ideilor lor...

�i grij� �i onoarea propriei vie�i.

�i dac� vor alege s� serveasc� alt b�rbat, �l vor servi ca ni�te oameni liberi.

Pl�ti�i pentru munca lor, dar p�str�ndu-�i titlul asupra spiritului �i sufletului lor.

Ceea ce a spus prizonierul, e interesant...

�i foarte adev�rat. Dar trebuie s� pronun� sentin�a...

Asupra delictelor de care a�i fost g�sit vinovat.

�n�l�imea ta !

Pot avea indulgenta acestui Tribunal ?

- Ce face aici ? - Nu �tiu.

Tribunalul va asculta cu interes, tot ceea ce are de spus, d-nul Dondel.

�n�l�imea ta, deja a luat o decizie.

Tirbunalul �l va asculta pe d-nul Dondel...

Dar ceea ce a spus domnul de aici e adev�rat.

Acest Tribunal l-a g�sit deja pe prizonier vinovat.

Asupra dovezilor prezentate, �n�l�imea ta...

Nu ar fi putut exista alt� decizie: prizonierul e vinovat de acuzele aduse.

Dar doar, aminti�i-v� asta...

Fiec�rui condamnat, trebuie s�-i fie demonstrat,

c� a comis vreun delict, �n primul r�nd.

Nu �n�eleg, d-nule Dondel.

Dovezile nu au fost irefutabile ? Prizonierul nu a negat deloc asta.

Perfect adev�rat.

Dup� c�te am �n�eles, e acuzat de o tentativ� de atac

asupra, M�riei sale, Edouard, Marchiz de St. Malo.

�i M�ria ta, trebuie s� spun c� nu a fost vorba de niciun delict.

Din moment ce nu exist� niciun Edouard, Marchiz de St. Malo.

�i din moment ce omul care e acuzat c� a comis o nedreptate asupra lui �nsu�i...

Jean-Paul, Marchiz de St. Malo.

Cea mai extraordinar� delcaratie, d-nule Dondel...

Dar de la unul din postura dvs, o resping.

Sunt preg�tit s� dovedesc asta.

Dac� �n�l�imea ta e de acord s� citeasc� �nscrierea asta...

Din cadrul, Companiilor Indiilor de Est Britanice ale cor�biei...

"Regina Calcuttei" care recent a fost re�inut�

de birourile din Londra. v� voi traduce eu:

"�n aceast� zi, un pasager, �n fa�a unui P�rinte lezuit, a decis s�

se c�s�toreasc� legal, Paul, Marchiz de St. Malo, un pasager..."

"... Cu d-soara Louise Champlain, pasager�."

Am o copie a semn�turii documentului de c�s�torie...

�i o declara�ie a unuia din C�pitanii "reginei Calcuttei", care �nc� tr�ie�te.

�i a unui alt pasager, un Francez, Henry Graneau...

Care a fost martor.

�i altul !

Marie !

Marie !

A c�tigat. A fost f�cut Marchiz.

Dondel din Paris, a adus dovezi la Tribunal �i i-a asigurat eliberarea.

- Atunci, titlul de St. Malo e al lui ? - Dup� cum vezi, ne-a p�c�lit.

- Pe tine, nu pe mine. - Ce vrei s� spui ?

El vrea s� devin so�ia lui.

Dar cu c�s�toria ta cum r�m�ne ?

- �i cu Contele cum r�m�ne ? - Am a�teptat s� c�tige.

M-ai �nv��at bine tat�.

El �i-a dat asta ?

Mai sunt �i altele ?

Atunci cum vei ie�i din c�snicie ?

- Mai conteaz� ? - Nu. Cu to�ii avem posibilit��i.

Ca un tat� bun, a� putea s� fiu determinat, s�-�i

acord binecuv�ntarea c�s�toriei tale cu Jean-Paul.

Mi-e team� c� binecuv�nt�rile tale, nu vor fi apreciate.

Cred c�, ar fi mai bine s� pleci, �nainte ca el s� vin�.

Da ! Da, voi pleca...

Dar nu voi fi prea departe.

- Ce �nseamn� asta ? - Tu e�ti fiica mea iubit� �i adev�rat�.

Ne �n�elegem unul pe altul.

- Da ? - Ciudat individ, Jean-Paul �sta.

Nu-i a�a ? Iute la m�nie.

Ce ar spune de exemplu, dac� i-a� spune cine mi-a

spus unde s�-l g�sesc la "Semnul Lebedei"...

- Unde a fost arestat ? - Nu te va crede.

Jean-Paul !

Nu trebuie s� crezi ce spune el. Nu e adev�rat.

Poate c� ai putea fi determinat s�-�i murd�re�ti m�inile, acum, M�ria ta.

Cu cea mai mare pl�cere.

"Eu, Jean-Paul, de St. Malo, doresc ca toate

propriet��ile Castelului de St. Malo..."

"... �i toate domeniile de top �i parcelele s� fie �mp�r�ite

�ntre cei care mi-au dat dovad� de prietenie �i bun�tate."

"Specific clar: Preotului din parohie..."

"... Pentru a fi folosite de sclavii chiria�i,

a tuturor parcelelor din zona aia."

"Castelul �i parcul i le dau, iubitului meu bunic, Pierre Champlain..."

"... Pentru a-i r�spl�ti par�ial, bun�tatea care mi-a ar�tat-o."

"Celeilalte persoane care a fost un om activ, conform �n�elegerii..."

"... Poate s� dispun� de proprietate dup� bunul s�u plac..."

"... �i s� o foloseasc�, pentru a o transforma �nc� o dat� �n

una din cele mai frumoase armur�rii, din propriul s�u atelier."

"Azi, mirelui Fontaine �i so�iei sale..."

"... Le dau ferm� de legume, �i grajdurile �i c�ru�ele cu cai..."

"... S�-i sprijine la b�tr�ne�e."

"Aceste p�m�nturi, vor fi de�inute de ei, c�

oameni simpli �i c� proprietari absolu�i..."

"... �i c� oameni liberi, at�ta timp c�t vor tr�i..."

".. �i de copiii lor, care vor urma."

"Semnat de: Jean-Paul, cunoscut odat� c� Marchiz de St. Malo."

Bine ai venit acas�, b�iete ! Bine ai venit �n Noua Sco�ie !

Traducerea �n Lb. Rom�n�: Cristian82.